Cum va funcționa campusul școlar unde elevii din Bihor vor învăța o meserie: „Un maistru câștigă mai bine ca un inspector școlar general” (FOTO)

De anul viitor, 190 de elevi bihoreni care se vor înscrie la specializările duale ale școlilor profesionale vor învăța meseria aleasă într-un campus modern, unde vor avea asigurate cazarea și trei mese pe zi. În plus, elevii vor primi burse între 400 și 1.000 de lei și vor avea locuri de muncă asigurate.

Ca să-i convingă pe elevi și pe părinții lor să opteze pentru învățământul profesional, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, și inspectorul școlar general Horea Abrudan se întâlnesc cu ei zilnic, în satele lor, explicându-le și că un muncitor calificat poate câștiga mult mai bine decât un absolvent de studii superioare.

Ce se cere pe piața muncii

Amenajat pe strada Ceyrat nr. 4 din Oradea, campusul tehnologic va fi locul unde clase de elevi de la cinci școli din Bihor - Colegiul Tehnic „Traian Vuia”, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu”, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” Aleșd și Liceul Tehnologic „Unirea” Ștei - vor învăța meseriile alese.

Disciplinele din trunchiul comun (precum limba română, limbi străine, matematică) le vor învăța în școlile lor, însă materiile de specialitate vor fi predate de profesori sau de specialiști ai firmelor locale în clădirile din campus.

„Domeniile și calificările studiate în campus vor fi: mecanică, construcții, instalații și lucrări publice, electromecanică, electronică și automatizări, respectiv chimie industrială. Elevii vor studia în campus disciplinele teoretice și practice de specialitate și vor face practica la agenții economici parteneri”, a declarat Horea Abrudan.

Specializările au fost decise împreună cu firmele care fac parte din consorțiul înființat de Consiliul Județean Bihor (Faist Mekatronic, Connectronics România, Vernicolor, Celestica, Purem Oradea, Nidec, Plexus Services RO, Asociația Bihor West Professional și Asociația Firmelor Bihorene) și care și-au asumat obligații în pregătirea viitorilor meseriași, precum plata unor burse lunare de minimum 200 de lei.

Camerele din viitorul cămin al elevilor „duali” sunt spațioase, cu baie proprie și încălzite prin sisteme de ventilo-convectoare. În plus, le asigură elevilor o priveliște amplă spre... cimitir

Diplomă după 3 ani

În campus, elevii vor avea nu doar ateliere de pregătire și săli de clasă, ci și un cămin cu 140 de locuri (în camere spațioase, de câte doi, cu baie proprie) și o cantină unde elevii vor primi trei mese pe zi.

Elevii care nu se vor caza în cămin vor avea transport gratuit până la campus și, de asemenea, vor primi o masă caldă zilnic.

Campusul va avea și un bazin acoperit, pentru înot, terenuri de sport și bibliotecă.

După 3 ani de studiu, elevii vor primi o calificare și vor putea să se angajeze la firma care i-a pregătit. Legea nu permite însă condiționarea elevilor de angajare, așa că și în prezent mulți dintre absolvenții de studii duale nu devin, la încheierea studiilor, angajați ai firmelor care au investit în pregătirea lor.

Dacă nu se mulțumesc cu studiile profesionale, după cei trei ani „duali” elevii pot continua liceul încă un an, iar apoi vor putea susține Bacalaureatul și chiar să devină studenți.

În campus va funcționa și un centru de orientare profesională, unde elevii vor fi testați și consiliați, pentru a afla ce parcurs educațional li se potrivește.

„Nu toți pot fi profesori”

Lucrările la campusul tehnologic se vor încheia la finalul acestui an, așa că elevii vor ajunge să învețe aici, cel mai probabil, din al doilea semestru al următorului an școlar.

„Acest proiect e foarte important pentru că, pe de o parte, oferă posibilitatea copiilor din acest județ să dobândească o calificare și să se poată angaja într-o meserie acasă, să nu mai fie nevoiți să plece în alte țări ca să-și găsească un rost, și, pe de altă parte, pentru că mediul de afaceri local are nevoie de forță de muncă calificată, iar dezvoltarea comunității bihorenilor depinde de investițiile care se realizează”, a declarat Mircea Mălan.

Ca să promoveze învățământul dual și campusul, Mălan și Abrudan se întâlnesc zilnic cu elevii de clasele de-a VII-a și a VIII-a din mediul rural, dar și cu părinții și profesorii lor, pentru a le prezenta această formă de educație.

Doritorii pot veni apoi în vizită în campus, primii „musafiri” urmând să ajungă miercuri, din zona Tinca. După un tur prin clădiri, vor face o vizită și la o firmă implicată în proiectul consorțiului.

„Nu toți copiii au abilități teoretice, nu toți pot fi profesori de filologie, doctori. Mai e nevoie și de ingineri, iar astăzi un inginer câștigă foarte bine. Un maistru, dacă urmează această formă de învățământ și are diploma după trei ani de zile, câștigă mai mult ca un inspector școlar general. Probabil și ca vicepreședintele Consiliului Județean. Dacă vom continua să ne îndemnăm copiii să urmeze facultăți numai ca să nu fie priviți cu aer de superioritate de vecini, iar acești copii se vor angaja vânzători nu știu unde sau șoferi de taxi sau orice altceva în munci necalificate, vom continua să irosim o bună parte din viața acestor copii, să irosim energiile familiei respective, care suportă costurile aferente, și să irosim energiile acestei țări”, a mai spus vicepreședintele CJ Bihor.

Vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan (stânga) și șeful Inspectoratului Școlar, Horea Abrudan (dreapta), care lunar câștigă 12.000 de lei brut, respectiv 9.000 de lei brut, cred că ar primi mai mulți bani dacă ar fi maiștri calificați într-o meserie cerută pe piața muncii

Finanțarea europeană, incertă

Amenajarea și dotarea campusului tehnologic costă 29 milioane de euro, bani plătiți din bugetul Consiliului Județean Bihor, dar care ar putea fi decontați din fonduri europene. La nivel național, există un program de finanțare pentru 16 consorții duale, din care două în regiunea de Nord-Vest, iar trei județe - Cluj, Maramureș și Bihor - concurează pentru acești bani.

Mai rămâne de văzut, însă, dacă nu cumva Guvernul va renunța în întregime la acest program, variantă vehiculată în presa centrală, întrucât neîndeplinirea obligațiilor asumate în UE (așa-numitele jaloane) și creșterea economică din România face ca alocările în PNRR să se reducă cu 2,8 miliarde de euro.