Judecătorii şi procurorii din ţară şi-au desemnat reprezentanţii în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, însă pe lista celor 14 noi membri nu se află cei doi candidaţi din Bihor, judecătoarea Natalia Gherman, respectiv procurorul militar Liviu Lascu. Cei doi magistraţi nu au strâns suficiente voturi.
Câştigătorii
Conform listei făcute publice, joi, de CSM, pe lista noilor membri din Secţia pentru judecători se află Daniel Grădinaru, președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, şi colega acestuia, Denisa Stănişor, preşedinta Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, Liviu Odagiu, președintele Curții de Apel Alba, Raluca Elena Costache, vicepreședinte al Curţii de Apel Bucureşti, şi Ramona Grațiela Milu, judecător la Curtea de Apel Brașov.
Tribunalele din ţară sunt reprezentate de judecătorii Laura Radu, președinta și purtătoarea de cuvânt a Tribunalului București, şi Mihai Ghica, judecător la Secția penală a Tribunalului Cluj.
Magistraţii de la judecătoriile din ţară i-au votat în CSM pe Claudiu Drăgușin, judecător la Sectorul 4 București, şi Alin Ene, președintele Judecătoriei Ploiești.
Secţia pentru procurori va fi formată din Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, Emilia Ion, procuror adjunct la Parchetul Curții de Apel București, Bogdan Staicu, șeful Parchetului Tribunalului București, omologul său din Braşov, procurorul şef Claudiu Sandu, și Cătălina Sântion, procuror șef la Parchetului Sectorului 3 București.
Un CSM echilibrat
Printre candidaţi s-au numărat şi doi magistraţi din Bihor, judecătoarea Natalia Gherman, de la Judecătoria Oradea, care a strâns 334 voturi, şi colonelul magistrat Liviu Lascu, şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, care a primit 139 voturi.
Bihorenii au strâns voturi insuficiente pentru a fi aleşi în viitorul CSM, care îşi va intra în atribuţii de anul viitor.
Cei doi, după cum a relatat BIHOREANUL, militau pentru o reformă reală a sistemului judiciar. În proiectele de candidatură, magistraţii au pus în discuţie problemele cronice ale Justiţiei, cum este lipsa de personal, volumul de lucru disproporţionat între instanţe şi parchete de acelaşi rang, inexistenţa unei consultări reale a corpului magistraţilor la elaborarea strategiilor publice în justiţie, dar şi problema controversată a pensiilor de serviciu, mai mari ca salariile, motiv pentru care mulţi se retrag înainte de vreme din activitate.
„Era oarecum de aşteptat. Candidatul din Bucureşti avea un bazin electoral imens, aproape un sfert din ţară, iar cel din Brașov e într-o asociaţie profesională, ceea ce a cântărit mult la vot”, spune, acum, procurorul militar Liviu Lascu.
Dacă în actualul CSM magistraţii conservatori sunt majoritari, cert este că viitorul Consiliu se arată mai echilibrat, numărul magistraţilor reformatori fiind mai mare.
Printre aceştia, G4Media i-a enumerat pe Ramona Grațiela Milu, judecător la Curtea de Apel Brașov, şi Mihai Ghica, judecător la Secția penală a Tribunalului Cluj, procurorul Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, procurorul Claudiu Sandu de la Parchetul județean Brașov, care au protestat împotriva modificărilor PSD la legile Justiției, pe Claudiu Drăgușin, de la Judecătoria Sectorul 4 București, care a semnat memorii pentru independența justiției, şi Alin Ene, președintele Judecătoriei Ploiești, cel care a făcut din instanţă o preferată a internauților prin postările amuzante prin intermediul cărora sunt explicați termenii rigizi din lumea juridică ori diverse situații din activitatea magistraților.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.