Pentru Justiţie: Cine sunt cei doi magistraţi din Bihor care candidează la CSM, cerând reformarea sistemului judiciar?

Adunările generale pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, organismul reprezentativ al judecătorilor şi procurorilor din ţară, vor avea loc curând, pe 22 iunie, sau, dacă din prima nu se întruneşte cvorumul, pe 29 iunie. Alături de nume grele, între care un vicepreşedinte şi doi şefi de secţii de la instanţa supremă, pentru cele 14 locuri din viitorul CSM s-au înscris şi doi magistraţi bihoreni: judecătoarea Natalia Gherman, de la Judecătoria Oradea, şi colonelul magistrat Liviu Lascu, prim-procurorul Parchetului Militar Cluj. 

Ambii militează pentru o reformă reală a sistemului judiciar, punând în discuţie problemele sale cronice: lipsa de personal, volumul de lucru disproporţionat între instanţe şi parchete de acelaşi rang, inexistenţa unei consultări reale a corpului magistraţilor la elaborarea strategiilor publice în justiţie, ba chiar şi problema controversată a pensiilor de serviciu, mai mari ca salariile, motiv pentru care mulţi se retrag înainte de vreme din activitate...

Consiliu în derivă

De ce sunt importante alegerile pentru CSM? Consiliul numeşte preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, are atribuţii şi la numirea şefului Inspecţiei Judiciare, decide cariera judecătorilor şi a procurorilor, transferurile, detaşările, delegările, sancţionările, inclusiv excluderile din magistratură. 

CSM avizează orice proiect de lege de interes pentru sistemul judiciar. Deşi e unul de principiu, avizul e important şi respectat, cum a fost de pildă cel negativ în cazul Legilor Justiţiei în epoca Dragnea, poziţie mereu citată inclusiv de organismele internaţionale.

În prezent, CSM e măcinat de conflictul între două tabere. Pe de o parte conservatorii, majoritari, adunaţi în jurul judecătoarei Lia Savonea, considerată una din cele mai influente figuri ale sistemului, care contestă supremaţia dreptului european în faţa celui naţional. De cealaltă parte, reformatorii doresc alinierea la standardele comunitare, transparenţă, eliminarea influenţei politice în justiţie, a cenzurii şi intimidărilor la adresa magistraţilor "nealiniaţi", care acuză organismul că s-a transformat într-o reţea ce controlează justiţia, promovând în funcţii magistraţi vulnerabili şi obedienţi. 

Scandal după scandal

Între cele mai recente scandaluri este cel legat de controversata Secţie specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, înfiinţată în 2018, în guvernarea PSD, şi transformată acum într-o structură în organigrama Parchetului General, schemă care a exclus total DNA din cercetarea magistraţilor. 

Dintre cei 56 de procurori care vor ancheta magistraţi, plenul CSM a admis deocamdată 35, după o procedură despre care reformatorii susţin că a fost discreţionară, cu hotărâri luate în spatele unor uşi închise şi apoi votate într-o şedinţă formală, de o majoritate la limită. Între procurorii care au primit aviz favorabil sunt şi trei orădeni - Ovidiu Naghi, Monica Loredana Pop şi Gheorghe Leuca, toţi de la Parchetul Curţii de Apel Oradea, cel din urmă notoriu pentru relaţia nepotrivită cu o proxenetă.

Tot prin voinţa "grupului Savonea", pentru prima dată în istoria CSM, judecătorul Bogdan Mateescu a depăşit mandatul legal de un an, iar noul preşedinte a devenit un judecător mason, Marian Budă, deşi e doar membru interimar al organismului, nu ales, în schimb fiind membru al Asociaţiei Magistraţilor din România, vehementă anti-DNA.

Reformatori în vizor

În lupta dintre cele două grupări, reformatorii devin uneori victime ale Inspecţiei Judiciare a CSM, acuzate de hărţuiri şi intimidări sub conducerea lui Lucian Netejoru, devoalat că şi-ar fi copiat 140 de pagini din cele 294 ale tezei de doctorat.

Judecătorul Cristi Danileţ, de pildă, unul dintre magistraţii cei mai categorici împotriva modificărilor toxice aduse legilor justiţiei, a fost exclus din magistratură pentru două clipuri pe Tik Tok în care făcea karate şi tundea gardul viu. Decizia Secţiei pentru judecători, atacată deja la instanţa supremă, nu a fost motivată nici după 5 luni, deşi legea prevede 20 de zile. 

Aceeaşi secţie condusă de Savonea a sancţionat disciplinar 5 judecători de la Curtea de Apel Constanţa - Ciprian Coadă, Valentina Boboc, Georgiana Anghel Tudor, Iulia Cezara Suciu şi Marius Virgil Ungureanu - care au soluţionat dosare grele, dispunând condamnări pentru VIP-uri precum Mircea Băsescu şi baroni PSD, şi au criticat modificările aduse legilor Justiţiei. Pentru ei, sancţiunile au avut şi o miză aparte, de a le bloca o eventuală candidatură pentru funcţia de membru CSM.

Vor linişte

Aşteptările magistraţilor de la viitorul Consiliu sunt, aşadar, mari şi privesc în principal redresarea imaginii instituţiei, transformarea ei dintr-un organism obtuz, politizat şi măcinat de excese de putere, într-un garant real al independenţei Justiţiei. 

În cursă sunt competitori din ambele tabere, atât a conservatorilor cât şi a reformatorilor, dar şi magistraţi echilibraţi, care prin proiectele de candidatură îşi propun să reprezinte real interesele magistraţilor şi avansează soluţii viabile pentru îndreptarea inechităţilor din sistem. 

Printre aceştia din urmă se numără şi cei doi candidaţi din Bihor, judecătoarea Natalia Gherman, de la Judecătoria Oradea, şi procurorul militar Liviu Lascu, de anul trecut şef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. 

Campanie în teren

Proiectele celor doi sunt diferite ca structură. Cel al judecătoarei este sintetic şi la obiect. "Sunt un om de acţiune mai degrabă decât al cuvintelor", a explicat BIHOREANULUI Natalia Gherman. 

Absolventă de Ştiinţe Juridice, dar şi de Ştiinţe Economice, fost auditor de justiţie şi magistrat din 2012, aceasta a decis să candideze din convingerea că Justiţia trebuie să recâştige încrederea societăţii. "Societatea nu cunoaşte realitatea din sistem. Majoritatea magistraţilor sunt oameni harnici, echilibraţi. Bineînţeles, nu există pădure fără uscături, însă anumite chestiuni cu totul accidentale sunt folosite pentru a generaliza, astfel că s-a ajuns la reglementări legislative pentru acele cazuri particulare şi ne afectează stabilitatea şi independenţa Justiţiei", spune ea. 

Gherman militează pentru reaşezarea schemelor de personal, asigurarea unor condiţii de muncă mai bune, care să atragă cei mai pregătiţi profesionişti. "Magistratura a devenit neatractivă, atât pentru că e folosită ca muniţie de politicieni, cât şi pentru că nu oferă condiţii de muncă decente", crede Gherman.

Discuţiile cu colegii din ţară i-au întărit părerea că sistemul judiciar are nevoie de o reducere a birocraţiei şi de digitalizare. "Noi în continuare lucrăm cu hârtii şi hârtiuţe. Ne vine o acţiune pe e-mail, trebuie să o printăm, să o scanăm şi s-o introducem în programul nostru electronic, în loc să o putem transfera direct". 

Pensionările, vina sistemului

Consultarea corpului magistraţilor în cazul propunerilor normative de interes pentru sistemul judiciar, clarificarea legislaţiei privind răspunderea disciplinară, astfel încât aplicarea acesteia să fie unitară şi predictibilă, reducerea personalului CSM şi limitarea detaşărilor magistraţilor în alte instituţii ale statului sunt, de asemenea, propuneri ale Nataliei Gherman. "Există judecători detaşaţi care au dobândit mai multă vechime în autorităţi publice decât în instanţe sau parchete", arată ea.

Cât priveşte mult discutata pensionare prematură a magistraţilor, judecătoarea crede că vina e a sistemului, care nu le oferă nici condiţii de muncă, nici garanţii suficiente pentru a-i menţine în activitate. "Sistemul nu are grijă de oamenii pe care îi are, pentru a-i fideliza. Magistraţii sunt supraîncărcaţi, complexitatea cauzelor a crescut, schemele de personal sunt subdimensionate. 25 de ani în funcţie constituie maximumul de rezistenţă fizică şi psihică pe care îl putem atinge, timp în care intervin uzura, epuizarea, probleme de sănătate... Poţi deveni vulnerabil, poţi greşi, riscând sancţiuni cu repercusiuni în special asupra siguranţei locului de muncă", explică Gherman. 

Un CSM cu caracter

De cealaltă parte, proiectul de candidatură al procurorului militar Liviu Lascu, întins pe 33 de pagini, este o analiză contondentă a problemelor generate în sistemul judiciar de scandalurile din CSM şi derapajele membrilor, care au compromis şansa realizării unor proiecte strategice, de viitor. 

Doctor în drept, profesor de drept penal la Universitatea Agora din Oradea şi fost delegat al României la Reţeaua europeană EUROJUST - Secretariatul pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, procurorul militar consideră că CSM are nevoie de o schimbare profundă, care să ofere o protecţie în faţa încercărilor de racolare pentru diverse "interese meschine, inclusiv politice". 

"Atât eu cât şi colegii din teritoriu dorim în CSM persoane cu caracter, care nu întorc spatele colegilor, care nu au o agendă ascunsă, care să stea departe de jocurile politice, să găsească căi de conlucrare, pentru a avea o voce unitară în promovarea intereselor corpului profesional", spune magistratul militar. 

Reformă prin reorganizare

Liviu Lascu vine cu propuneri îndrăzneţe, ca de pildă reîmpărţirea teritorială a curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea, astfel încât să nu mai existe jurisdicţii cu doar două judeţe în timp ce altele au patru, dar şi transformarea judecătoriilor în secţii teritoriale ale tribunalelor (la fel şi a parchetelor), ca să nu mai existe discuţii cu privire la competenţele acestora.

De asemenea, procurorul militar ar vrea ca toate parchetele să aibă propria poliţie judiciară, nu doar DNA şi DIICOT. În acest fel nu va mai exista dubla comandă asupra acestei categorii de poliţişti, aflaţi şi în subordinea Ministerului de Interne, şi a Ministerului Public. 

La fel ca judecătoarea Gherman, Lascu crede că detaşările, delegările şi transferurile magistraţilor, fără un interes legitim, au creat dezechilibre în schemele de personal, dar şi că pensionările anticipate s-ar împuţina dacă magistraţii ar fi motivaţi să rămână în sistem. "Mulţi colegi şi-ar dori să continue activitatea, dar sistemul nu are pârghii care să-i motiveze", spune el.

Pe de altă parte, în opinia sa, la criza de personal contribuie şi universităţile care produc absolvenţi mediocri, şi subiectivismul unor examinatori la probele de interviu, care au o pondere prea mare în media finală.

Va avea loc, la apropiatele alegeri, o reformare a CSM, ori forul va rămâne captiv intereselor obscure? Depinde doar de determinarea magistraţilor, care au ocazia să analizeze şi să compare realizările, proiectele şi prestaţiile tuturor candidaţilor, iar apoi să-şi exprime votul pentru cei cu adevărat mai buni...

CE ESTE CSM
Magistraţi, nu "acoperiţi"

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, dintre care 14 aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor, 9 fiind judecători, iar 5 - procurori. 

Din CSM fac parte, ca membri de drept, şi ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în drept, votaţi de Senat. Mandatul membrilor aleşi este de 6 ani, iar preşedintele este votat dintre cei 14 membri, pentru un mandat de 1 an, ce nu poate fi înnoit.

Nu pot fi aleşi în CSM magistraţii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, cei care sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.