28 de ani de la Revoluţie: Imagini inedite din Oradea zilei de 22 decembrie 1989 (VIDEO)

La 28 de ani de la Revoluţia anticomunistă, apar imagini, mai puţin cunoscute publicului, de la Oradea, prezentând mulţimea adunată în faţa Primăriei, la puţin timp după fuga cuplului Ceauşescu, şi clădirea ocupată de revoluţionari, care se adresau publicului de la balcon.

În înregistrarea video, făcută din mulţime, din faţa bisericii romano-catolice, apare preotul ortodox Dumitru Megheşan adresându-se mulţimii, rostind "Tatăl nostru" împreună cu oamenii şi cântând colinde, lucruri de neconceput cu doar câteva ore mai devreme.

Tatăl nostru, cu securişti

Miile de orădeni strânşi în faţa Primăriei scandează lozinci anticomuniste, anti-Ceauşescu şi de solidaritate cu revoluţionarii din Timişoara, care au declanşat protestele ce aveau să ducă la căderea regimului comunist.

Un alt slogan scandat la unison de cei din piaţă şi cei din balcoane era, după cum arată filmul, "Jos Securitatea!", cu trimitrere la temuta poliţie politică a fostei puteri, chiar dacă, ironie, unii dintre participanţi - inclusiv preotul Megheşan – aveau să fie dovediţi mai târziu ca informatori ai serviciului secret.

De notat faptul că, la Oradea, spre deosebire de alte oraşe, nu au existat manifestări de strada anti-comuniste înainte de fuga cuplului de diatctori Elena şi Nicolae Ceauşescu, cu elicopterul, de pe clădirea fostului Comitet Central al PCR, puţin după ora 12.

Odată ce vestea căderii regimului comunist a devenit publică, oamenii s-au strâns, ca peste tot în ţară, în centrul oraşului, cu steaguri tricolore din care au decupat stema României socialiste, şi au intrat în instituţiile publice, distrugând simbolurile comuniste.

Victorie amară

Ziua de 22 decembrie 1989 marchează "succesul" revoluţiei anticomuniste din România. În acea zi, zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă şi l-au forţat pe Ceauşescu să fugă. Cu puţin înainte de ora 10.00, Nicolae Ceauşescu, în sediul Comitetului Central al PCR, prezida ultima şedinţă, în care anunţa că, din cauza situaţiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei şi a instituit starea de necesitate în întreaga ţară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane.

La acea oră, în centrul Bucureştiului se aflau sute de mii de oameni. Manifestanţii care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul. Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluţiei.

Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "terorişti". Haosul din Bucureşti a cuprins întreaga ţară. Timp de câteva zile, străzile din Bucureşti, dar şi din multe oraşe din ţară au fost patrulate de militari şi voluntari, iar schimburile de focuri cu "teroriştii" au făcut victime. Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţie, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie 1989, când Nicolae şi Elena Ceauşescu, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar, judecat de un tribunal militar. Soţii Ceauşescu au fost acuzaţi de genocid şi de subminarea puterii de stat, pe baza unor dovezi încropite, iar două luni mai târziu, judecătorul care i-a condamnat, colonelul de justiţie Gică Popa, s-a sinucis.