O decizie de acum patru ani a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care Primăria Oradea intra sub monitorizarea acestei instituţii, pentru discriminare etnică, a revenit recent în actualitate, după ce administraţia locală a pierdut definitiv procesul pe care îl declanşase pentru anularea actului.
Urmarea? Municipalitatea a primit termen ca în 3 luni să traducă în limba maghiară toate informaţiile de interes public de pe site-ul propriu, inclusiv hotărârile Consiliului Local şi convocatorul şedinţelor, şi totodată să înceapă montarea de plăcuţe bilingve, care să includă traducerea denumirilor străzilor. Dacă nu, riscă să fie sancţionată...
"Batjocură la adresa maghiarilor"
"Primăria Oradea nu îşi îndeplineşte obligaţia legală de a respecta drepturile comunităţii maghiare din municipiu", acuza orădeanul Molnár Csongor, membru al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, într-o petiţie transmisă CNCD în iulie 2013. Nemulţumirile vizau în principal numărul mic de funcţionari vorbitori ai limbii maghiare în Primăre, lipsa informaţiilor de interes public, a cererilor şi formularelor tipizate traduse pe site-ul administraţiei, unde nu se puteau consulta în maghiară nici hotărârile Consiliului Local ori convocatorul pentru şedinţele aleşilor locali.
O altă problemă era absenţa denumirilor maghiare pentru străzi deşi, spunea Molnár, în 2006 Consiliul Local adoptase o hotărâre pentru inscripţionarea lor bilingvă. "Se împiedică folosirea de către comunitatea maghiară a propriilor denumiri stradale, denumiri istorice, schimbate treptat de autorităţi în vederea asimilării cetăţenilor maghiari din Oradea, în vederea uitării propriei istorii. Este o batjocură la adresa poporului maghiar şi la adresa istoriei poporului maghiar", se plângea Molnár.
Convenţii pentru minorităţi
PPMT-istul şi-a susţinut cauza invocând Legea administraţiei publice locale, care prevede că în localităţile cu peste 20% cetăţeni ai unei minorităţi, Primăria şi Consiliul Local trebuie să asigure "inscripţionarea denumirii instituţiilor de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective".
De asemenea, Legea 33/1995, prin care România a ratificat Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, prevede că "în ariile locuite de un număr substanţial de persoane aparţinând unei minorităţi, părţile semnatare vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal, pentru expunerea denumirilor tradiţionale a străzilor, deopotrivă în limba minoritară, acolo unde există o cerere suficientă".
În fine, Molnár a amintit şi Legea 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, conform căreia autorităţile din zone cu mulţi vorbitori de limbi minoritare "se angajează să permită şi/sau să încurajeze folosirea sau adoptarea, dacă e cazul, alături de denumirea în limba oficială, a formelor tradiţionale ale toponimiei în limbile minoritare". Altfel spus, a vechilor denumiri de străzi. "Solicitările noastre sunt legale, convenţiile fiind adoptate la nivel de lege în România", susţine bărbatul.
Funcţionari sunt...
Chemaţi de CNCD să răspundă acuzelor, reprezentanţii Primăriei le-au respins pe unele din start. "Sunt funcţionari publici care în raporturile cu locuitorii asigură folosirea limbii materne", a transmis municipalitatea, arătând că la Serviciul de Relaţii cu Publicul, de pildă, există un astfel de funcţionar, un altul le stă la dispoziţie şi la Instituţia Arhitectului Şef, doi la Biroul de Evidenţă a Persoanelor, şase la Direcţia Monitorizare Cheltuieli de Funcţionare şi Organizare Evenimente, iar trei la Direcţia Economică.
Totodată, au explicat reprezentanţii Primăriei, deşi nu există formulare tipizate în limba maghiară, cererile pot fi adresate instituţiei şi în limba minorităţii, iar petiţionarul primeşte răspunsul "în limba în care a adresat solicitarea".
Nu sunt bani
Pe de altă parte, municipalitatea a recunoscut că are probleme în a publica informaţiile în limba maghiară pe site, deoarece are un singur angajat care să asigure traducerea comunicatelor, deciziilor şi a altor acte administrative. În cazul hotărârilor Consiliului Local, de exemplu, acestea au fost publicate în maghiară doar în perioada 2006-2008, în Ziarul Primăriei. "Ulterior au fost transmise Consiliului Judeţean, pentru a fi publicate în Monitorul Oficial al judeţului Bihor, prin comunicările depuse solicitându-se traducerea acestora şi în limba maghiară", au arătat reprezentanţii Primăriei.
Cât despre şedinţele Consiliului Local, convocatorul se transmite presei locale, cu precizări privind data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a şedinţelor, informaţiile fiind publicate apoi "atât în limba română, cât si în limba maghiară, în ziarele locale".
În privinţa plăcuţelor stradale bilingve, Primăria a dat vina pe... lipsa de fonduri. "Ar presupune schimbarea tuturor tăbliţelor, pe toate străzile din municipiu. Având în vedere costurile foarte mari, finalizarea punerii în aplicare a prevederilor hotărârii Consiliului Local se va face după identificarea resurselor financiare necesare şi includerea acestora în bugetele anuale", au spus oficialii uneia din cele mai bogate primării din ţară.
E discriminare!
CNCD a respins explicaţiile încă în decembrie 2013, la câteva luni după sesizarea lui Molnár Csongor, hotărând că aceasta este întemeiată, chiar dacă doar în parte. Concret, CNCD a reţinut ca "fapte de discriminare" numai absenţa informaţiilor în limba maghiară de pe site-ul Primăriei, netraducerea convocatoarelor şedinţelor şi a HCL-urilor, precum şi lipsa plăcuţelor stradale bilingve, în rest constatând că municipalitatea are destui funcţionari vorbitori de limba maghiară, iar cetăţenii se pot adresa Primăriei în această limbă.
În baza deciziei CNCD, înregistrate cu numărul 745/2013, urma ca administraţia orădeană să fie monitorizată pentru o perioadă de 3 luni, timp în care să "remedieze situaţia", în caz contrar urmând să fie sancţionată. Cum era de aşteptat, Primăria a atacat decizia CNCD în justiţie, cerând anularea ei, dar atât Curtea de Apel Oradea în 2015, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în acest an, au respins acţiunea, considerând-o neîntemeiată.
Motivele? "Faptul că din anul 2008 nu se mai realizează publicarea hotărârilor Consiliului Local şi în limba maghiară este o discriminare evidentă, obligaţia de traducere şi de publicare revenind Consiliului Local şi Primarului", se arată în decizia Curţii de Apel Oradea, care a stabilit totodată că decizia municipalităţii de a trece la inscripţionarea bilingvă a străzilor după identificarea resurselor financiare necesare "nu poate fi reţinută ca o justificare obiectivă şi rezonabilă, ţinându-se cont de faptul că este vorba de faptul că hotărârea Consiliului Local prin care s-a dispus măsura datează din anul 2006".
"Vom face..."
Atât decizia CNCD, cât şi sentinţele instanţelor au fost făcute publice recent de liderul PPMT Oradea, Csomortanyi Istvan, care aşteaptă ca reprezentanţii Primăriei să remedieze problemele, în caz contrar formaţiunea maghiară fiind hotărâtă să deschidă un nou proces, ba chiar să ceară şi despăgubiri pentru încălcarea drepturilor minorităţii maghiare.
Secretarul CL Oradea, Ionel Vila, cel care conform legii convoacă şedinţele Consiliului, contrasemnează pentru legalitate hotărârile aleşilor şi răspunde pentru comunicarea informaţiilor de interes public ale instituţiei, spune că nu va fi cazul continuării disputei. "Ne vom conforma hotărârii instanţei", promite secretarul. Doar să fie, de acum, cine să şi traducă atât amar de acte...
STRADĂ ŞI UTCA
Alt proces, aceeaşi pricină
Lipsa plăcuţelor stradale bilingve în Oradea a fost invocată şi într-un alt proces, declanşat împotriva Primăriei şi Consiliului Local de Mişcarea Angajament Civic din... Târgu Mureş. ONG-ul a solicitat Tribunalului Bihor să-l oblige pe primarul Ilie Bolojan să întocmească un proiect de HCL pentru inscripţionarea în limba maghiară a străzilor şi pieţelor din Oradea, cu excepţia celor ce nu pot fi traduse, cum sunt cele ce poartă nume proprii.
"În proiect să se cuprindă totodată şi înscrierea denumirilor de stradă/utca, piaţă/tér, alee/sétány", se arată în acţiunea Mişcării mureşene. Reprezentaţii acesteia au cerut ca instanţa să oblige CL să adopte hotărârea, iar apoi primarul "să o pună în executare".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.