Un punct de pe harta Bihorului era cunoscut, cândva, chiar şi mai-marilor lumii, care primeau periodic informaţii despre uraniul extras de la Băiţa. După aproape două decenii de când de aici nu a mai plecat niciun bulgăre de minereu, locul mai suscită interes doar pentru Guvern, care a început demersurile pentru închiderea şi ecologizarea zonei.
Societatea Ministerului Economiei responsabilă cu închiderea minelor în care exploatările au fost oprite, Conversmin, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea minelor Băiţa Plai şi Băiţa Plai Parţial, adevărate "bombe" ecologice.
Băiţa radioactivă
Închiderea celor două exploatări de uraniu de dincolo de Nucet a fost decisă prin Hotărâri de Guvern încă din 2007 (Băiţa Plai Parţial) şi 2010 (Băiţa Plai), operaţiunea fiind asumată, de altfel, încă înaintea aderării la UE, întrucât exploatarea lor nu corespundea normelor europene. Între anii 1950-1960, exploatările de uraniu din Bihor au fost cele mai mari obiective miniere din ţară, minereurile extrase aici fiind folosite de sovietici în programele nucleare ale URSS.
În timp ce ocupanţii au tras toate foloasele, localnicii s-au ales cu ponoasele. Zona a fost puternic contaminată cu metale grele, iar ani la rând oamenii locului s-au plâns că se îmbolnăvesc din pricina radioactivităţii şi poluării cu suspensii. Chiar şi după 7 ani de la ultima tonă extrasă (2009) vântul încă ridică particulele de praf din haldele de steril minier, contaminând nu doar aerul pe care îl respiră, ci şi apa pe care o beau.
Mine "îngropate"
Deşi cadrul legislativ a fost pregătit deja de un deceniu, proiectul tehnic pentru închiderea efectivă şi ecologizarea minelor a fost finalizat abia acum, de Cepromin Deva, la comanda Conversmin, care luna trecută a depus documentaţia la APM Bihor, odată cu solicitarea de emitere a acordului de mediu.
Conform proiectului, al cărui cost nu este precizat, urmează să fie demolate toate clădirile şi construcţiile care au deservit exploatările, iar cele 21 de galerii să fie închise prin rambleiere, adică prin umplerea cu pământ a golurilor create prin excavare. Gurile galeriilor vor fi şi ele umplute, pentru aducerea terenului la starea iniţială existentă înainte de demararea exploatărilor.
Astupate cu verdeaţă
Proiectul conceput de Cepromin prevede, de asemenea, ecologizarea celor 9 halde de steril din jurul minelor, prin nivelarea terenului, acoperirea cu un strat de argilă, pentru a nu mai permite răspândirea suspensiilor în atmosferă, şi apoi cu un strat de sol vegetal, pe care în final vor fi semănate plante perene.
Cum mina Băiţa Plai este traversată şi de un pârâu, acesta va fi regularizat înainte de vărsarea în Valea Băiţei. "Într-una dintre galerii există un izvor subteran care alimentează un pârâu ce iese la suprafaţă. Această vale va fi regularizată", a explicat BIHOREANULUI inginerul Florica Auner, specialistul Cepromin care a semnat proiectul tehnic. Altfel spus, pârâul va curge printr-un canal anume construit, dar apa nu va fi totuşi epurată deoarece, deşi este încărcată cu metale grele, nivelul acestora nu depăşeşte limitele permise de legislaţia în vigoare.
Undă verde de la ONG
Amplasamentele celor două mine se suprapun pe o suprafaţă de 23 hectare cu Situl Natura 2000 Munţii Bihor, aflat în custodia Global Alternative Consulting şi Asociaţiei Centrul de Protecţie a Mediului Bihor. Ca urmare, Cepromin a prezentat APM Bihor şi punctul de vedere al firmei Wildlife Management, specializată în monitorizarea biodiversităţii, în ceea ce priveşte lucrările de închidere şi ecologizare a minelor.
"Nu se preconizează o pierdere a suprafeţei de teren din situl protejat. Deranjul provocat faunei nu va avea efecte semnificative", au constatat, după analiza proiectului, specialiştii Wildlife Management, concluzionând că, dimpotrivă, prin închiderea şi ecologizarea exploatărilor "biodiversitatea are numai de câştigat".
Potrivit proiectului Cepromin, zona Băiţa va fi monitorizată, după finalizarea procesului de închidere şi ecologizare, încă doi ani, pentru măsurarea efectelor operaţiunilor.
Decizia emiterii avizului de mediu pentru demararea lucrărilor o va avea APM Bihor. Dacă va fi pozitiv şi dacă autorităţile vor asigura şi finanţarea necesară, Conversmin se va apuca de treabă vara aceasta, închizând definitiv istoria controversată a exploatării de uraniu din Bihor...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.