Coaliţia Rogerius către parlamentarii de Beiuş şi Săcueni: "Nu vrem repartitoare!"

25 de persoane au participat, în total (cu politicieni, ONG-işti şi jurnalişti cu tot), la prima reuniune din acest an a Coaliţiei Rogerius, alcătuită din preşedinţi şi administratori ai unor asociaţii de proprietari din acest cartier, care au vrut să discute despre activitatea parlamentarilor în colegiile lor şi în legislativ, despre modificarea legii privind consiliile de administraţie şi conducerea întreprinderilor aflate în subordinea consiliilor locale, despre legea abia adoptată anul trecut (dar pe care o vor abrogată) ce impune obligativitatea montării în apartamentele de blocuri a repartitoarelor pe baza cărora se calculează cheltuielile de încălzire şi, în fine, despre ecologizarea fostelor întreprinderi comuniste.

ONG-işti în CA-uri

Primul subiect pus în discuţie în prezenţa a doar doi parlamentari - deputaţii Liviu Laza Matiuţa (PNL) şi Szabo Odon (UDMR) - a fost propunerea ONG-iştilor orădeni de a se modifica Legea privind "guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice" în sensul cooptării în consiliile de administraţie şi a reprezentanţilor "societăţii civile", dar şi al obligării conducerii societăţilor de acest fel de a publica pe site-urile proprii procesele-verbale ale şedinţelor consiliilor de administraţie şi a planurilor de afaceri ale candidaţilor la statutul de membru al consiliilor de administraţie.

"Nu pot fi de acord că nu este o chestie constructivă completarea consiliilor de administraţie cu oameni de pe stradă. Nu trebuie să vină un primar cu viziunea lui să conducă oraşul, ci să conducă după viziunile mele, ale cetăţeanului", a spus preşedintele Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1, Ioan Horvath.

Deputatul Szabo Odon (UDMR) a explicat însă că decidenţii politici sunt aleşii cetăţenilor şi ei răspund pentru felul în care este condus oraşul, iar primarii nu pot administra fără să aibă pârghii inclusiv asupra societăţilor locale. "Nu trebuie să cădem dintr-o extremă în alta", a spus Szabo, arătând că decidenţii politici sunt votaţi tocmai pentru a conduce şi răspunde pentru felul în care conduc.

Pe de altă parte, deputatul Liviu Laza Matiuţa (PNL) a afirmat că ia act de propunerea în favoarea ONG-urilor şi o va expune în interiorul partidului, nevăzând motive pentru care să nu fie susţinută.

Repartitoarele, pro şi contra

Discuţii mult mai aprinse au avut loc, cum era de aşteptat, în ce priveşte dorinţa membrilor Coaliţiei Rogerius ca parlamentarii să modifice Legea 121, abia adoptată anul trecut, ce impune montarea de repartitoare în apartamentele de bloc până în decembrie 2016. "Să se scoată obligaţia din lege!", a cerut preşedintele Asociaţiei de Proprietari Şelimbărului 1, susţinut şi de Boros Istvan, de la Asociaţia de Proprietari Aluminei, care a afirmat că "dacă este democraţie oamenii trebuie să hotărască".

În lipsa unor reprezentanţi ai Electrocentrale (neinvitaţi de organizatori), care ar fi putut să explice că montarea repartitoarelor îşi atinge scopul numai dacă este generalizată la nivelul condomeniului, cel care a arătat că o asemenea propunere ar fi chiar păguboasă pentru cei care locuiesc la bloc a fost un alt administrator de asociaţie, Vlad Florian. Acesta a dat exemplul unei scări de bloc cu repartitoare, unde într-o lună de iarnă s-a înregistrat un consum de 10 gigacalorii, în vreme ce la o altă scară de bloc, din acelaşi condomeniu, dar fără repartitoare, a fost stabilit un consum de 19 gigacalorii, concluzia fiind că nu acestea umflă în mod automat facturile.

Mai mult, bărbatul a spus că nu este de acord nici cu o altă revendicare a colegilor săi, care s-au arătat supăraţi că Electrocentrale refuză cereri de debranşare, chiar şi în cazul unor pensionari care nu pot achita facturile. "Nimeni nu vrea să spună adevărul, că aceşti oameni primesc şi ajutoare pentru plata căldurii, şi că stau în apartamente cu trei camere deşi, dacă chiar nu ar avea bani, s-ar putea muta într-o garsonieră. Dacă aprobăm ca unii să se debranşeze, înseamnă că vecinii lui îi plătesc căldura, pentru că se încălzeşte şi apartamentul lui de la locuinţele vecinilor", a spus omul, care numai la premiul de popularitate nu mai poate candida.

Să se implice statul

Membrii Coaliţiei Rogerius au discutat, la propunerea Silviei Ardelean, de la Asociaţia de Proprietari Tuşnadului, până şi despre ecologizarea siturilor industriale. Aceasta a spus că la aderarea României la UE ţara noastră şi-a asumat mult prea uşor obligaţia de a decontamina siturile industriale, fără a calcula uriaşele cheltuieli necesare, iar acum "vin scadenţele", pentru că statul va trebui să achite amenzi pentru neonorarea obligaţiilor. Ardelean a dat şi exemplul haldelor de la CET II, Alumina şi Sinteza, spunând că proprietarii acestora nu dispun de banii zecile de milioane de euro necesare pentru ecologizare, astfel că statul - pentru a nu plăti amenzi - ar trebui să sprijine firmele, inclusiv prin asistenţa pentru accesarea de fonduri europene.

În final, singurii parlamentari prezenţi au fost invitaţi să spună dacă "simt" că reprezintă colegiile lor (Beiuş, respectiv Săcueni) sau consideră că menirea lor este de a face legi relevante la nivel naţional şi, deci, obligatorii pentru întreaga ţară, nu doar pentru o zonă anume. "Eu nu mă consider un super-primar în colegiul meu", a dat răspunsul udemeristul Szabo Odon, afirmând că sistemul uninominal de alegere a parlamentarilor a fost o greşeală, pentru că "a adus în Parlament oameni care au ştiut să aducă voturi, dar nu ştiu să facă legi".