Oradea ieri, Oradea azi: Povestea Bisericii Oraşul Nou

1853. Un lăcaş de cult pentru protestanţii orădeni

Pe strada Primăriei, la colţul cu strada Jean Calvin exista, acum două secole, un grânar. Clădirea a fost ulterior transformată în casă de rugăciuni pentru protestanţii orădeni, numărul lor fiind într-o rapidă creştere la începutul secolului 19.

Din acest motiv, dar şi pentru că biserica existentă din Olosig nu mai era suficient de încăpătoare, s-a considerat necesară construirea unei biserici noi care să-i deservească, proiectul fiind realizat de inginerul Szász Jószef. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă la 14 aprilie 1835, iar construcţia a durat 18 ani. Problemele invocate au fost diverse: de la evenimente politice, precum Revoluţia de la 1848, la inconvenienţele tehnice ori lipsa banilor.

Arhitectura clădirii se inspiră din neoclasicism, cu o faţadă sobră, simetrică, cu patru coloane dorice şi un fronton de dimensiuni mari. Ferestrele mari aduc aminte de clădirile de inspiraţie gotică. Clădirea a fost construită în plan dreptunghiular, de tip sală. Peste drum se afla o piaţă publică (actuala Piaţa Rahovei, în mijlocul căreia se află azi biserica Sfânta Treime). Iniţial, biserica reformată nu avea turnuri, dar se impunea prin masivitatea sa. Nu se ştie dacă turnurile fuseseră prevăzute în proiectul iniţial al clădirii.

2015. Monument restaurat şi pregătit pentru turism

Turnurile Bisericii Oraşul Nou, cum este ea denumită, au fost construite mai târziu, în perioada 1870-1871, arhitectural fiind împărţite în trei registre, continuând stilul sobru al clădirii şi sporindu-i masivitatea. Înălţimea lor, de 45 de metri, era un avantaj pentru pompierii locali, care le foloseau pentru localizarea incendiilor, până la construirea turnului Primăriei fiind cele mai înalte puncte din oraş.

În anul 1909, măcelarul local Kola Gábor dona bisericii un clopot de mari dimensiuni şi o greutate de 3,6 tone, fixat în turnul estic şi rămas până azi cel mai mare clopot din Oradea. Orga bisericii a fost construită în anul 1904 la fabrica Wegenstein din Timişoara. Biserica este şi astăzi locul de desfăşurare a slujbelor religioase ale protestanţilor calvini.

Monument istoric, ea a trecut prin mai multe etape de consolidare şi reabilitare. Ultima a fost în anii 2014-2016, realizată printr-un proiect pe fonduri europene în valoare de 1,7 milioane de euro. Proiectul, denumit Punţi Crişene, a cuprins mai multe biserici din oraş, urmărindu-se introducerea lor în circuitul turistic. Biserica reformată Oraşul Nou este o atracţie nu doar prin valoarea arhitecturală-religioasă, ci şi prin posibilitatea vizitării turnului estic.