Gândurile religioase activează sisteme de recompensare asemănătoare cu cele ale dragostei și drogurilor

Într-o ţară preponderent ortodoxă, te-ai aştepta să găseşti o sumedenie de oameni care cred cu ardoare în Dumnezeu. Situaţia nu este differită peste ocean unde 89% dintre americani s-au declarat ca fiind încrezători în existenţa lui Dumnezeu.

Un studiu publicat zilele trecute în revista Social Neuroscience a arătat care zone ale creierului se activează atunci când oamenii se simt credincioşi. Testele au fost făcute cu ajutorul aparaturii fMRI (Functional Magnetic Resonance imaging) pe 19 tineri mormoni devotaţi. Acestora li s-au dat anumite lucruri de făcut, precum să se roage, să privească anunţuri făcute de biserica lor, să citească texte scrise de lideri religioşi vreme de opt minute, să citească din Scriptură vreme de alte opt minute şi să privească scene grafice cu reintereptări ale Bibliei. În timpul acestor activităţi mormonii au fost rugaţi să spună dacă trăiesc sau nu experienţe spirituale.

Ulterior, cercetătorii, majoritatea de la Universitatea din Utah (SUA), au analizat înregistrările fMRI ca să vadă care zone corticale sunt activate în cazul fiecărei sarcini primite de cei 19 tineri mormoni. S-a dezvăluit astfel că zona creierului atribuită sistemului de recompensare a acestuia (nucleus accumbens), cortexul prefrontral ventromedial (asociat cu raţionamentul moral) şi regiunea frontal-atenţională, asociată cu atenţia direcţionată spre ceva anume, erau deosebit de active atunci când subiecţii declarau că sunt sub influenţa unei trăiri spirituale. Despre nucleus accumbens şi regiunea frontal-atenţională se spunea de mai bine de 10 ani că sunt implicate în trăirile religioase şi studiul este în ton cu altele care au găsit aceste zone activate în timpul meditaţiei şi al anumitor practici religioase.

Gândurile şi trăirile cu tentă spirituală şi religioasă activează centrii recompensei din creier deoarece aceştia reîntăresc la rândul lor credinţa în sine. "Reîntărirea credinţelor tale te face să te simţi puţin mai bine şi mai în siguranţă" a declarat Jordan Grafman, directorul unui centru de cercetări al Institutului de Reabilitări din Chicago.

Zonele corticale activate în timpul rugăciunii sunt tot acelea care se activează atunci când suntem îndrăgostiţi, când ascultăm o muzică ce ne mişcă ori atunci când luăm anumite tipuri de droguri. Unii experţi afirmă că o puternică credinţă religioasă poate ameliora starea de depresie, anxietate şi stres.

Din cartea lui Daniel David "Psihologia poporului român" aflăm că din peste 1500 de români chestionaţi 50,5% au declarat că religia joacă un rol foarte important în viaţa lor, situând ţara noastră pe locul al doilea după Turcia (cu un scor de 68,1%) şi înaintea Poloniei (cu un scor de 45,7%). Tot din aceeaşi carte aflăm că românii declară mai frecvent ca americanii că religia este importantă. Un sondaj IRES din august 2015 arată că 77% din românii chestionaţi (peste 1000 de persoane) cred că religia înseamnă adevăr şi că 69% dintre ei se roagă cel puţin o dată pe zi. Totodată, din acelaşi sondaj IRES reiese că 83% dintre respondenţi au afirmat că rugăciunea i-a ajutat într-o mare măsură pe parcursul vieţii lor. 96% dintre români cred în existenţa lui Dumnezeu conform aceluiaşi sondaj IRES.