Wizz urât... Un avocat din Oradea a obținut daune de peste 40.000 euro după ce compania aeriană i-a transformat vacanța în coșmar

Un orădean s-a luptat cu compania ungară Wizz Air şi a învins-o. Mircea Ursuţa, avocat de profesie, a obţinut pentru sine şi alţi trei membri ai familiei câte 10.000 euro daune morale pentru aproape o săptămână în care a suportat batjocura companiei, la ale cărei servicii apelase pentru a ajunge într-o vacanţă în capitala Spaniei şi a reveni apoi în ţară.

La plecare, orădenii au luat avionul din Sibiu, unde trebuiau să şi aterizeze la întoarcere, dar cursa de retur a fost anulată fără să fie anunţaţi. Au reuşit să revină, cu întârziere de 5 zile, dintr-un alt oraş spaniol, Barcelona, şi nu în România, ci în Ungaria. În tot acel timp nu au primit nicio explicaţie şi niciun fel de asistenţă de la Wizz. "O bătaie de joc", spune orădeanul, care continuă procesul pentru a dubla suma obţinută.

Părăsiţi în aeroport 

Mircea Ursuţa (foto) şi-a planificat din timp vacanţa în Spania de la finele anului 2020. Încă din luna septembrie a cumpărat printr-o agenţie de turism din Braşov, Maraton Travel, un pachet de servicii ce includea 4 bilete Wizz Air dus-întors Sibiu - Madrid, plus cazare pentru el, soţia, soacra de 71 ani şi băieţelul de 2 ani şi 10 luni. 

"Am zburat de la Sibiu la Madrid pe 28 decembrie 2020, iar pe 8 ianuarie 2021 trebuia să ne întoarcem tot la Sibiu, unde am şi lăsat maşina", a povestit BIHOREANULUI bărbatul. La revenire, însă, a avut cea mai neplăcută experienţă. "În aeroportul din Madrid am făcut formalităţile de îmbarcare şi am aşteptat cursa Wizz spre Sibiu, dar la două ore după ora programată pentru aterizare am aflat de la angajaţi ai aeroportului că acesta se închide din cauza vremii şi cursa e anulată. Am întrebat ce să facem şi ni s-a spus că nu există reprezentant Wizz în aeroport, ceea ce este aberant: Madrid e o capitală importantă şi orice companie trebuie să aibă reprezentanţi care să îndrume pasagerii", spune orădeanul. 

Cu speranţa că în acea noapte sau dimineaţa putea lua o altă cursă, spre Bucureşti, familia Ursuţa a decis să rămână în aeroport. "Am dormit acolo, pe jos. Dimineaţa, am încercat să cumpărăm bilete pentru Bucureşti, singura cursă care mai era spre România, dar şi aceea a fost anulată. Nu ne-a contactat niciun reprezentant Wizz, nici măcar prin agenţia de turism. Fiind cu copilul mic şi cu soacra în vârstă, nu am mai rămas în aeroport, aşa că am căutat un hotel în zonă", spune bărbatul.

„UN COȘMAR”. Familia lui Mircea Ursuța a petrecut o noapte în aeroportul din Madrid, unde nu era niciun reprezentant Wizz Air care să-i fi anunțat că zborul spre Sibiu a fost anulat și să-i fi oferit sprijin. „A fost un coșmar. Am dormit pe jos, cu un copil de nici 3 ani, cu soția și soacra de 71 ani, fără nicio informație de la Wizz”, acuză orădeanul

În hotel, cu ochii pe telefon

Orădeanul nu a fost căutat de niciun reprezentant Wizz Air şi nu a reuşit să contacteze compania timp de trei zile, fiind nevoit să prelungească de trei ori, cu câte o noapte de fiecare dată, cazarea în hotelul madrilen. 

"Pe 12 ianuarie, văzând pe aplicaţia flight-radar că vine un avion Wizz Madrid - Budapesta, am plecat din nou la aeroport. După ce am trecut de filtrele de securitate, însă, am văzut pe aplicaţie că şi-a schimbat direcţia şi s-a îndreptat spre Barcelona. A durat mai mult de două ore până am fost anunţaţi că nu se mai întoarce la Madrid, tot de la angajaţi ai aeroportului", spune Ursuţa.

După încă o zi, pe 13 ianuarie, a încercat din nou să contacteze Wizz Air, pentru a întreba dacă avionul va veni la Madrid, dar fără a reuşi. "Destul de târziu am aflat că un autocar a plecat cu pasagerii blocaţi în Madrid spre Barcelona, fără să ne anunţe şi pe noi. În situaţia asta, am luat un tren rapid spre Barcelona". Din fericire, în final au ajuns la timp pe aeroportul catalan, unde au urcat în cursa spre Budapesta. 

Incompetenţă... 

"În toată perioada dintre 8 şi 13 ianuarie informaţiile de pe site-ul Wizz Air au fost contradictorii şi greşite. De exemplu, în 12 ianuarie am aflat că avionul de la Budapesta pentru Madrid a aterizat la Barcelona abia după ce a ajuns acolo. Ne-au tratat cu partea dorsală, în bătaie de joc", zice orădeanul, care a reuşit să contacteze compania abia pe 13 ianuarie, când era în trenul spre Barcelona. 

"Personalul Wizz nici măcar nu vedea avionul garat în Barcelona şi căuta informaţii pe Google. Am întrebat când decolează spre Budapesta, iar timp de 30 de minute nu au ştiut să-mi răspundă", zice bărbatul.

Cert e că, după 5 zile de peripeţii, familia Ursuţa a reuşit să ajungă la Budapesta, de unde a închiriat o maşină pentru a ajunge la Oradea. De aici, bărbatul a trebuit să meargă apoi la Sibiu pentru a-şi recupera propria maşină, lăsată acolo cu 16 zile înainte.

... şi indiferenţă

Mai bine de doi ani, orădeanul a făcut peste 50 de reclamaţii pe site-ul Wizz, de fiecare dată primind răspuns de la un robot, prin care i se oferea... apă şi sendvişuri. Nicio scuză, însă, şi nicio despăgubire, deşi conform Regulamentului CE nr. 261/2004 companiile aeriene sunt obligate să achite fiecărui pasager o compensaţie de 400 euro pentru orice cursă neefectuată pe o distanţă mai mare de 1.500 km, cum era şi cea dintre Madrid şi Sibiu. Acelaşi Regulament arată, de asemenea, că "pasagerilor trebuie să li se ofere asistenţă de către operatorul de transport aerian" nu doar în eventualitatea anulării zborului, ci şi "în eventualitatea unei redirecţionări în cazul în care plecarea unui nou zbor este la cel puţin o zi după plecarea programată pentru zborul anulat".

În baza reglementării europene, dar şi a Legii 14/2001 prin care România a ratificat Convenţia de la Montreal pentru unificarea regulilor privind transportul aerian internaţional, în primăvara anului trecut avocatul a deschis un proces atât împotriva Sucursalei Wizz Air Hungary din România, cu sediul în Otopeni, cât şi a companiei-mamă, Wizz Air Hungary Ltd, cu sediul în Budapesta.

Concret, a cerut compensaţia de 1.600 euro (câte 400 euro pentru fiecare pasager), daune materiale de 1.185 euro şi 376 lei (contravaloarea cheltuielilor făcute în cele 5 zile pentru cazare, hrană şi transport la Barcelona, respectiv pentru recuperarea maşinii din Sibiu), plus daune morale de 80.000 euro (câte 20.000 euro pentru fiecare membru al familiei).

Daune morale, la jumătate

Pentru că soţia lui Ursuţa este judecătoare la Tribunalul Bihor, procesul s-a judecat la Judecătoria Alba Iulia, care a audiat-o, ca martoră, pe directoarea agenţiei de turism din Braşov prin care orădeanul cumpărase pachetul de servicii. Femeia a confirmat că şi ea a reuşit să contacteze Wizz Air abia după mai multe încercări, fără însă a primi nici ea informaţii lămuritoare.

La proces nu s-a prezentat niciun reprezentant al Wizz Air, deşi au fost legal citate atât sucursala din România, cât şi compania mamă din Ungaria, acestea apărându-se cu un avocat din Bucureşti. Apărătorul a pretins că între firma din Ungaria şi pasagerii din Oradea nu a existat o relaţie, aceştia cumpărând biletele de la Sucursala din Otopeni care, însă, "nu are calitatea de operator aerian". Cum ar veni, nici una dintre cele două entităţi nu ar avea vreo obligaţie faţă de familia Ursuţa.

Instanţa a respins argumentaţia, arătând că şi în situaţia în care pasagerii aveau bilete cumpărate prin Sucursala din România, "devin aplicabile prevederile Regulamentului CE nr. 261/2004". În plus, a reţinut că "pârâtele nu au oferit nicio explicaţie pentru reprogramarea multiplă a zborurilor, nu au menţionat nicio situaţie excepţională ce ar fi putut genera anularea zborurilor şi nu au făcut dovada că pasagerilor li s-a acordat asistenţă", adică apă, hrană şi cazare.

Prin urmare, considerând "întemeiată cererea formulată de reclamanţi", dar cu obiecţia că "suma acordată ca daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză", instanţa a decis să păstreze "un just echilibru între suferinţele psihice ale reclamanţilor şi îndatorirea pârâtelor de la le oferi o compensaţie echitabilă". Ca atare, în septembrie 2023, Judecătoria a obligat Sucursala Wizz din România şi compania mamă din Ungaria la plata daunelor materiale (1.185 euro şi 376 lei), a compensaţiilor (1.600 euro), a daunelor morale (însă doar 40.000 euro, în loc de 80.000 euro, cât a pretins familia), plus a cheltuielilor de judecată (4.760 lei).

Culmea, sentinţa nu a fost atacată până acum nici de Sucursala din România, nici de Wizz Hungary Ltd, ci doar de... avocatul orădean, care a făcut apel la Tribunalul Alba. "Am suportat, totuşi, prejudicii morale care ne îndreptăţesc la suma solicitată iniţial", spune Mircea Ursuţa, convins că va bate Wizz, definitiv, şi în ultima fază a procesului.

SFATUL AVOCATULUI

"Biblia" pasagerului

Pasagerii companiilor aeriene care operează în Europa au drepturi la asistenţă şi compensaţii în situaţia anulării, întârzierii prelungite şi redirecţionării zborurilor, conform Regulamentului CE 261/2004, dar şi prin legislaţia din România. 

Potrivit art. 3, 7, 8, 9 şi 12 al Regulamentului european, în asemenea situaţii operatorul de transport aerian trebuie să ofere pasagerilor asistenţă constând în asigurarea/decontarea hranei şi cazării, precum şi o compensaţie de 400 euro "pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1.500 km" care au fost anulate, întârziate sau redirecţionate după cel puţin o zi de la zborul programat.

De asemenea, potrivit art. 19 al Convenţiei de la Montreal pentru unificarea regulilor din transportul aerian internaţional, ratificată de România prin OG 107/2020, aprobată prin Legea 14/2001, "transportatorul este răspunzător pentru dauna survenită din cauza întârzierii în transportul aerian de pasageri".

În ce priveşte daunele morale, acestea sunt apreciate subiectiv de fiecare pasager, iar instanţele de judecată iau în considerare pretenţiile în funcţie de situaţiile expuse de reclamanţi. 

În cazul familiei lui Mircea Ursuţa a contat faptul că nici nu a fost contactat vreodată de un reprezentant Wizz, nici nu a putut contacta el compania, şi atât el, cât şi soţia sa au fost nevoiţi să lipsească de la serviciu. Mai mult, el a trebuit chiar să amâne o întâlnire programată pe 9 ianuarie 2021 cu ministrul Justiţiei, Stelian Ion, care i-a propus o poziţie de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.