URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 22 AUGUST 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Numai o minune ar face ca aeroportul din Oradea să fie urnit și să poată face o concurență credibilă celui din Debrețin. Dacă ar exista respect pe lumea asta, primarul din Debrețin ar trebui să dea aeroportului din urbea sa numele Kiss-Pásztor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Primarul Oradiei a stârnit noi reacţii vehemente săptămâna trecută, cu propunerea ca municipalitatea să ofere, la preţuri sub cele ale pieţei, 10-12 locuri de casă unor români dornici să se repatrieze. Cei mai vocali au fost, previzibil, orădenii pur-sânge, cei pentru care locul de baştină e argumentul beton şi pedigriul mai valoros decât sinapsele neuronale.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
La Untold trebuie să te obişnuieşti rapid cu marea frustrare că nu poţi fi în toate locurile în acelaşi timp. Dacă ai venit doar pentru anumiţi artişti, e simplu, mergi să-i vezi şi gata. Dacă dimpotrivă, vrei să vezi cât mai multe, ai o mare provocare. Nu numai suprapunerea orelor este o problemă, ci şi timpii de deplasare de la o scenă la alta. Când în festival sunt 90.000 de oameni pe seară, mişcarea e anevoioasă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre necesitatea construirii şi modul în care se va realiza viitorul pasaj subteran Magheru, care va lega pe sub bulevard Aleea Ştrandului de Pacul Traian?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în data de 26 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 152/2019 pentru modificarea Codului rutier. Pe lângă modificările aduse procedurii de suspendare a dreptului de a conduce în cazul săvârşirii unei contravenţii, noua lege aduce şi modificări cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul cercetării pentru comiterea unor infracţiuni la regimul rutier.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul cardiopatiei ischemice este individualizat pentru fiecare pacient, ţinându-se cont de felul de viaţă, factorii de risc, gradul de incapacitate al bolnavului, stresurile specifice fizice şi emoţionale care precipită disconfortul toracic cu apariţia anginei, medicul fiind singurul care poate recomanda planul terapeutic. Acesta trebuie să cuprindă mai multe etape.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
18 Octombrie 2012, 07:54

Greu de ucis: Adevărata poveste a ursului scos de la Zoo ca să-l vâneze Ceauşescu

Greu de ucis: Adevărata poveste a ursului scos de la Zoo ca să-l vâneze Ceauşescu GURA LUMII. Bătrânul Alexandru Teoran (foto) tratează cu îngăduinţă poveştile vânătoreşti din comunism. "Nu e de mirare că au ieşit legende. Aveam ordin să ţinem secretul. Dacă s-ar fi descoperit că vândusem unui vânător străin ursul de la Grădina Zoologică drept fiară carpatină era urgia dracului"
Greu de ucis: Adevărata poveste a ursului scos de la Zoo ca să-l vâneze Ceauşescu TROFEUL. Oamenii care ştiu trecutul craniului de urs (foto) ce ornează anticamera şefului Direcţiei Silvice Bihor pot fi număraţi pe degete. Cei care povestesc de ursul lui Ceauşescu nu ştiu povestea reală, iar cei care o ştiu nu vorbesc. Decât pentru BIHOREANUL...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Se crăpase deja bine de ziuă când ursul şi-a făcut apariţia. Marele brun mormăia în gerul dimineţii dezvelindu-şi, printre copaci, spinarea enormă. "Trage! Trage acum!", şuieră în nemţeşte pădurarul. Vânătorul conduce fiara prin lunetă spre lovitura fatală. Respiraţia i se opreşte, degetul îi tremură fin pe trăgaci. Dar ursul nu mai apare! Mânat de instinct, se afundă în pădure... şi-n folclorul local.

Ani de zile bihorenii aveau să povestească despre ursul adus de la Grădina Zoologică Oradea pentru a fi împuşcat de întâiul vânător al ţării: preşedintele Nicolae Ceauşescu. Numai că n-a fost tocmai aşa...

Povestea ursului

Povestea ursului scos de comunişti de la Zoo spre a fi împuşcat la o vânătoare de către fostul lider comunist a bântuit ani de zile folclorul local. După 1989 a apărut şi în presă. Cotidianul "Crişana" şi revista "Magazin" au publicat la începutul anilor 2000 articole care citau surse anonime şi dezinformate.

23 Viorel Astilean.jpgCel mai în măsură să confirme povestea ar fi Viorel Aştilean (foto), fostul administrator al Grădinii Zoologice, pensionat în 2009 după 36 de ani de serviciu. Retras la ţară, bătrânul refuză însă orice declaraţie. "Au scris minciuni. N-a fost niciun Ceauşescu...", a negat Aştilean, prin intermediari. În fond, tăcerea e de înţeles, doar Aştilean a fost şi el coautor al marii farse.

Şi totuşi, BIHOREANUL a mai găsit o sursă credibilă. "Din cei care au fost martori la istoria asta am mai rămas doar eu", povesteşte Alexandru Teoran. De profesie inginer silvic, pensionarul a participat, pe când era şeful Ocolului Silvic Remeţi, la vânătoarea de pomină care a dus la naşterea legendei...

Se caută o fiară

Totul a început în vara lui 1979. "Nu este vorba de Ceauşescu, ci de un consul austriac. Nu mai ştiu cum îl chema. În august, Direcţia Silvică a încheiat cu el un contract pentru o vânătoare la urs în Ocolul Silvic Remeţi în luna noiembrie. Vânatul la urs era interzis, dar Ceauşescu, Maurer (n.r. fost premier comunist) sau unii vânători străini, care plăteau cu valută forte, mai primeau aprobare", zice bătrânul. Pe lângă taxele de vânătoare, aceştia urmau să plătească, la preţuri piperate, şi trofeele pe care le-ar fi răpus. În cazul unui urs, blana şi capul...

Urşii bihoreni s-au dovedit însă greu de momit. "Apăreau când şi când, cât să nu poţi pune de-o vânătoare. Şefii înnebuneau: "Teorane, fă ceva, că vine consulul şi n-avem ursul!". Eu dădeam din colţ în colţ: "Şefu', e urs, nu jucărie să-l scoţi din cutie!". Atunci, şeful Serviciului Vânătoare Bihor, Iulian Grama, a venit cu o idee nebunească: "Bine, bă Teorane, uite cum facem... Luăm de la Zoo ursul ăla bătrân, scos la casare, îl ducem în pădure pe ascuns şi consulul îl împuşcă!". Eu am încremenit. Cum să vânezi ursul de la Grădina Zoologică? E lucrul dracului! Dacă se află? Şeful mare s-a spălat pe mâini: "Vă descurcaţi. Omul plăteşte, deci trebuie să vâneze!"".

Şi aşa a fost organizată singura vânătoare "comunistă" din Ocolul Silvic Remeţi, la urs. Nici acela sălbatic..

"Fiara" ramolită

Ursul plătit cu o sumă simbolică, "la valoarea de inventar", a fost ridicat de la Zoo într-o duminică dimineaţă şi dus, cu aprobarea generalului Ioan Bordei, comandantul Garnizoanei, pe un drum militar din Stâna de Vale până în zona Muncei. Când camionul s-a blocat în munte, cuşca a fost trasă în pădure cu un tractor forestier. "Ursul nu ne-a făcut probleme. Era bătrân, abătut şi cam ramolit...", zice silvicultorul.

Teoretic, toate erau pregătite. Un pădurar a păzit trei zile cuşca ascunsă de ochii lumii sub crengi, iar ursul a fost înfometat ca să urmeze momelile de magiun o sută de metri până în bătaia puştii. "Miercuri, pe la 5 dimineaţa, eu, Grama, un pădurar şi consulul aşteptam deja în foişor. Era frig şi căzuse zăpadă. Pe la 7 şi ceva, când s-a crăpat de ziuă, pădurarul a slobozit ursul. Eu eram îngrozit. Dacă sărea la el, mă mânca puşcăria. Mă luau pe sus că nu i-am făcut protecţia muncii! Ca norocul, ursul l-a lăsat pe pădurar în pace şi a luat-o pe drumul lui. L-am văzut prin binoclu trecând printre copaci. L-a văzut şi consulul prin lunetă. Grama i-a spus: "Trage! Trage, acum!". Omul a ezitat, că îşi dorea o ţintă mai bună, şi aşa l-a ratat. A luat-o spre pădure şi dus a fost!", spune Alexandru.

"Să-l ucidem!"

Vânătorii au aşteptat trei ceasuri. "Consulul era un bătrân cărunt şi slab, cam şchiop, dar bun ţintaş. Aştepta încordat, cu degetul pe trăgaci. Noi stăteam să treacă vremea. Ştiam că ursul nostru umblă de nebun prin pădure", zice pădurarul.

Vânătoarea s-a încheiat puţin după ora 10. "Grama, care nu voia să piardă banii, i-a spus consulului să pornim în urmărire: "Să mergem să-l ucidem!". Riscul era mic, că eram toţi patru înarmaţi. Consulul n-a vrut în ruptul capului. Nu înţelegeam ce zice, dar la cum dădea din mână mi-era clar. Ursul nu se vânează la dibuit. Dacă se simte încolţit, din două salturi e lângă tine şi-ţi rupe capul. El nu ştia, ca noi, că ăsta-i urs de Zoo...".

Dezamăgit de vânătoarea ratată şi speriat de curajul românilor, austriacul şi-a făcut bagajele şi-a plecat în aceeaşi seară. "Şi-a plătit ce-a avut şi dus a fost...", zice pădurarul.

"Ursul! Ursul!"

Povestea s-a lăsat, însă, cu scandal. "N-a fost şedinţă la Oradea să nu mă critice. "Ce vânători sunteţi voi? Nu puteţi împuşca nici un urs pensionat de Zoo!" şi alte cele", povesteşte Alexandru Teoran cu năduf. Şefii se temeau că ursul, obişnuit cu oamenii, va coborî în sate. "Trei săptămâni am bătut pădurile după el, dar îl înghiţise pământul", îşi aminteşte bătrânul.

Ursul a ieşit la iveală la sfârşitul lui noiembrie. "Un om de serviciu din Stâna de Vale s-a trezit cu ursul lângă el pe când golea butoaiele la groapa de gunoi de lângă staţiune. Speriat, a dat bice cailor, dar pe ce prindea viteză, ursul fugea mai tare. La intrare în staţiune urcase deja în căruţă şi răsturna butoaiele. Căruţaşul a sărit din mers urlând: "Ursul! Ursul!". De groază a şi înnebunit", relatează pensionarul.

Urletele au atras imediat pădurarii. "Unul dintre ei a pus puşca la ochi şi l-a doborât cu o lovitură în rinichi. Ca să fie sigur, a mai tras o dată", încheie silvicultorul povestea.

Ursul a fost jupuit, iar craniul a fost trimis ca trofeu şefilor de la Direcţia Silvică Bihor. Capul animalului ornează şi astăzi un piedestal din sala de la intrare în biroul directorului. Ordinele au rămas, însă, aceleaşi: tăcere deplină! Dacă s-ar fi aflat adevărul, pentru cei implicaţi povestea putea lua o întorsătură dramatică. Altfel spus, s-ar fi putut ca unii şefi comunişti să ţină cu ursu'...


SĂLBATICI
9
urşi trăiau în 1979 pe raza Ocolului Silvic Remeţi


"Să ştiţi de la mine că oamenii nu sunt cei mai breji. Un lup e tare cât un om şi deştept cât şapte, iar ursul e deştept cât un om şi tare cât şapte"

Alexandru Teoran


DE NEAMUL VÂNĂTORILOR
Omul pădurii

Vânătoarea din 1979 a fost singura ţinută la urs în Ocolul Silvic Remeţi pe vremea comuniştilor. Alexandru Teoran nici nu şi-a mai dorit alta. "La cât stres am mâncat şi câtă ruşine au pus pe mine apoi şefii în şedinţe mie mi-a ajuns". Silvicultorul a rămas şeful Ocolului până în 1983, când a fost avansat inspector responsabil cu creşterea păstrăvilor la nivelul Inspectoratului Silvic Bihor. După 1989 a preluat conducerea secţiei Export Fructe de Pădure de la Oşorhei, de unde avea să se pensioneze în 1996. Bătrânul pădurar este, printre altele, autorul a două cărţi, "Cronica pădurilor din ţinuturile Bihorului" (2004) şi "Din minunăţiile naturale ale Bihorului" (2010) şi a zeci de articole în presa de specialitate. Doar povestea ursului de la Zoo a relatat-o abia acum...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
inflorita poveste!!!
de unde stie Teoran ca ramas el singuru martor.povestea e cu totul altfel si mai sunt oameni care cunosc acel episod.carutasul nu era unul singur ci erau doi si n-a inebunit niciunul dintre ei ci chiar unul mai traieste si azi.in caruta erau lemne nu butoaie si mai sunt si alte amanunte.m-ai documentativa si apoi scrieti "senzationalul"
Postat 21 Octombrie 2012, 00:15 de cucu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2601 RON
  • 1 EUR = 4.7274 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON