Ruşinea Ardealului: Bihorul are cele mai mici rezultate la Bacalaureat, comparativ cu judeţele vecine

An de an, câteva mii de adolescenţi bihoreni termină liceul şi se izbesc de prima provocare serioasă: Bacalaureatul. Supranumit "examenul maturităţii", tocmai pentru că ar trebui să fie prima lor dovadă de responsabilitate, testul se dovedeşte o probă prea grea pentru prea mulţi dintre ei.

Proporţia absolvenţilor de liceu din Bihor care se înscriu la Bac este tot mai mică în fiecare an, în această vară atingând chiar un record. De asemenea, notele luate de candidaţi în sesiunea recent încheiată sunt nu doar printre cele mai slabe din ultimii ani ci, în premieră, printre cele mai mici din ţară! Semn că mulţi tineri pur şi simplu au renunţat să înveţe...

Cei mai slabi

În fiecare an, în luna iulie, notele de la Bacalaureat sunt aşteptate ca o prorocire, căci ele dezvăluie cât de serioşi sunt viitorii adulţi ai ţării. În acest an, Bihorul n-a avut defel cu ce se lăuda. Doar 58%, adică 2.352 dintre absolvenţii care au dat examenul maturităţii, l-au şi promovat.

Rata de promovare este jalnică, în comparaţie cu Clujul, unde 83% dintre candidaţi au luat Bacalaureatul. Dar Bihorul are cele mai proaste note în comparaţie cu oricare judeţ vecin. În Satu Mare au promovat 71% dintre absolvenţi, în Alba 73%, în Sălaj 62%, iar în Arad 61%.

Mai nepregătiţi ca elevii bihoreni au fost doar cei din Ilfov (rată de promovare de 35%), Giurgiu (41%), Teleorman (50%), Mehedinţi (56%) şi Călăraşi (56%), iar procente tot de 58% s-au atins în Dâmboviţa şi Gorj. În plus, Bihorul este cu 10 puncte sub media naţională de promovare, de 68%, cum niciodată nu a mai fost.

Şi în statistica judeţeană, notele din acest an sunt mai slabe, chit că mulţi profesori şi elevi recunosc că subiectele au fost mai uşoare. Anul trecut, 64% dintre elevii bihoreni au promovat Bacul, în 2014 - 59%, iar în 2013 - 64%.

Furt ochit, furt oprit

"Aceasta este realitatea. Tinerii nu au o prioritate în promovarea acestui examen", spune şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Alin Novac Iuhas (foto). Voalat, inspectorul general vrea să spună că dacă, în ciuda măsurilor de supraveghere, în ultimii ani tot s-a copiat la Bac, în acest an a fost o misiune aproape imposibilă. Asta pentru că, fără ca Ministerul Educaţiei să impună asta, IŞJ Bihor a montat în fiecare sală de examen o a doua cameră de supraveghere, în spatele elevilor, pe peretele opus celei existe încă din 2011, astfel încât nicio mişcare să nu scape neînregistrată.

În plus, profesorii povestesc că, înainte de Bacalaureat, Novac însuşi a făcut controale în toate centrele de examen, verificând sistemele de supraveghere şi avertizându-i pe directori că vor plăti cu funcţiile dacă se vor constata defecţiuni tehnice. După scandalul de anul trecut de la Colegiul Unirea din Ştei, unde după Bac s-a depistat că în 10 din cele 14 săli de examen s-a copiat în masă, Novac a dorit să elimine orice risc de fraudă, conştient că, în situaţia unui nou scandal, ar fi primul care trage ponoasele.

Neinteresaţi de diplome

Că notele mici sunt cauzate şi de faptul că elevii nu au putut copia cred şi alţii. "Scorul mic din Bihor nu spune că elevii noştri sunt mai prost pregătiţi decât aproape toţi din ţară, ci că la noi s-a putut frauda mai puţin", zice Adrian Hatos, profesor al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din Oradea.

Indiferent dacă în alte judeţe tinerii mai copiază la Bac sau nu, cert este că notele obţinute sunt mici, elevii având convingerea că învăţatul nu-i ajută prea mult. "În Bihor nu se caută specialişti absolvenţi de studii superioare, ci preponderent muncitori. Aşa că tinerii nici nu găsesc motive să urmeze o facultate, decât dacă au o înclinaţie spre meserii care pretind studii superioare, de pildă în Medicină ori Drept", spune Hatos.

Ce uită tinerii este că, fără să promoveze Bacalaureatul, ei rămân doar nişte muncitori necalificaţi, studiile medii fiind confirmate tocmai de diploma examenului de maturitate.

Meseria, brăţară de aur?

Paradoxul este că, în timp ce nici de facultăţi nu sunt interesaţi, tinerii bihoreni nu rup nici porţile şcolilor profesionale, alternativa pentru cei care n-au chef de multă carte, dar totuşi vor să aibă o meserie. Reînfiinţate doar de câţiva ani, aceste şcoli abia îşi adună cursanţi. "Spre deosebire de cele existente înainte de 1989, care asigurau integrarea pe piaţa muncii deoarece funcţionau obligatoriu pe lângă o întreprindere, cele de azi nu oferă asemenea garanţii", explică Hatos.

Astfel, chiar dacă, teoretic, ştiu că "meseria este brăţară de aur", tinerii nu au nicio certitudine că, odată ce vor absolvi, vor exista firme care să-i angajeze. "Dacă îi spui unui tânăr să se facă strungar, el te va întreba rapid câţi strungari care câştigă bine cunoşti tu. Şi, foarte posibil, nu vei putea să-i dai un singur exemplu măcar", zice sociologul.

De altfel, tinerii confirmă că nu învaţă fiindcă simt că nu le foloseşte la nimic. "Am mulţi colegi care spun deja că nu se vor înscrie la Bac", spune o tânără care acum a terminat clasa a X-a la un liceu teoretic din Oradea. Conştienţi că nu vor putea copia şi că, dacă nu învaţă serios, nu promovează examenul maturităţii, mulţi renunţă pur şi simplu la idee. Ba, unii îşi caută joburi încă din clasa a XI-a şi mai merg la şcoală doar din când în când, mai mult de gura părinţilor.

Bac abandonat

Dezinteresul elevilor pentru Bacalaureat se vede şi în statistici: din cei 5.994 de elevi bihoreni care au terminat liceul în acest an, doar 3.503 s-au înscris la Bacalaureat, ceilalţi 2.493, adică 41% din total, preferând să stea pe margine. Cei mai mulţi dintre ei, 1.842, provin de la specializări de seral sau fără frecvenţă. "Pentru următorul an şcolar, nici nu am mai permis înfiinţarea de clase fără frecvenţă, iar cele de seral le-am redus semnificativ. Nu este normal să-i încurajăm pe elevi să le urmeze, dacă ei tot nu-şi doresc să participe la Bacalaureat", zice Novac.

Ceilalţi 700 de neînscrişi la Bac sunt, în bună măsură, tineri cărora chiar profesorii le cer să nu se prezinte. Presaţi la rândul lor de directorii care vor ca şcoala lor să aibă un procent de promovare cât mai mare, dascălii le spun tinerilor să mai înveţe până la sesiunea de toamnă. Prea puţini ascultă, însă, sfatul până la capăt, dovadă că pentru Bacul din septembrie s-au înscris puţin peste 1.300 de candidaţi. Un număr mult mai mic decât totalul de 4.500 de absolvenţi neînscrişi sau nepromovaţi la sesiunea de vară.

Profesori sub lupă

Neputinţa dascălilor de a-i motiva pe elevi să înveţe ridică un semn de întrebare şi legat de calitatea cadrelor didactice. Până la urmă, faptul că mii de elevi care nu sunt în stare să ia un 6 la Bacalaureat termină, totuşi, clasa a XII-a este o dovadă că profesorii lor sunt superficiali şi fie nu ştiu, fie nu-şi dau interesul să-i înveţe.

Inspectorul şcolar general spune că nu poate da vina pe dascăli. "Între absolvenţii din acest an sunt şi candidaţii care au intrat la licee cu medii de 2-3, când şcolile profesionale nu existau. Este greu în 4 ani de liceu să duci un astfel de elev la media 6 la Bacalaureat", zice Novac. Totuşi, prin faptul că una din măsurile pe care le-a luat după dezastrul de la Bac este suplimentarea numărului de inspecţii la clasă, şeful IŞJ lasă de înţeles că are cel puţin o bănuială că nu toţi profesorii ştiu să-şi facă meseria. 

Alte măsuri impuse deja de Novac în şcoli sunt creşterea numărului de ore suplimentare de pregătire pentru Bac şi consolidarea relaţiilor cu părinţii - inclusiv prin acces direct, online, la notele copiilor -, astfel încât aceştia să ştie din timp la ce nivel le sunt odraslele. Inspectorul general este convins că, dacă aceste măsuri vor fi aplicate în toate şcolile, serios şi responsabil, procentul de promovare al elevilor bihoreni la Bacalaureat va creşte. Dacă va fi sau nu aşa, vom afla însă peste un an...

POLI OPUŞI
Cu ochii pe directori

În urma notelor proaste de la Bacalaureat, şeful IŞJ Bihor, Alin Novac Iuhas, nu exclude să şi demită câţiva directori de şcoli unde rezultatele au fost de-a dreptul dezastruoase.

De pildă, la Liceul Tehnologic nr. 1 Cadea s-au dus la Bac doar 5 dintre absolvenţii de liceu şi nici măcar unul nu a promovat. La Colegiul Tehnic Andrei Şaguna Oradea, din cei 16 candidaţi a luat Bacalaureatul unul singur, iar la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi, din cei 47 de înscrişi, doar 5 au acum diplomă de Bac. La liceul din Suplacu de Barcău 2 dintre cei 39 de absolvenţi au luat Bacalaureatul, iar la Bratca doar 8 din 121.

La polul opus al performanţelor sunt şcolile renumite, precum Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, cu un procent de promovare de 98%, Colegiul Naţional Mihai Eminescu (96%) ori Liceul Emanuel, unde toţi cei 53 de absolvenţi au promovat Bacalaureatul.

Citiţi pe această temă şi articolul Cum percep şcoala şi viitorul lor elevii liceelor tehnice din Bihor