Cum percep şcoala şi viitorul lor elevii liceelor tehnice din Bihor

Desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 în favoarea alcătuirii liceelor cu profil tehnic a avut efecte nefaste asupra adolescenţilor din Bihor, iar asta s-a manifestat pe mai multe planuri, inclusiv cel psihologic. Privaţi de posibilitatea de a urma o şcoală profesională, cei mai mulţi liceeni şi-au încercat norocul în profile reale şi umane care în realitate nu îi atrăgeau. Ori a învăţa în liceu istorie şi matematică şi sociologie în condiţiile în care pe adolescent l-ar atrage mai mult o profesie care implică lucrul cu mâinile crează alienare în tineri.

Aceşti tineri îşi pierd nu doar încrederea în sine dar şi cea în şcoală şi - implicit - în capacitatea ei de a le asigura un viitor financiar stabil. E ca şi cum ai fi forţat să înveţi chimie în condiţiile în care tu vrei să cânţi la pian – ajungi să te îndoieşti de rostul tău în viaţă, te trezeşti într-un cerc social cu care nu ai nimic în comun şi drept urmare fiecare zi e o nouă încercare de a te adapta unui mediu care nu a fost croit pentru tine.

Adolescenţii de după reforma anului 2009 au întrebări dar nu găsesc un răspuns la ele în fix locul care ar trebui să-i informeze, asta deoarece - din start - locul respectiv nu le-a fost dedicat lor ci impus de undeva de sus, la nivel de minister. Elevii din liceele tehnice, după cum vom vedea că demonstrează statisticile de mai jos, sunt debusolaţi, dezamăgiţi şi negativişti când vine vorba de rostul lor în viaţă. Şi având în vedere faptul că o bună parte a personalităţii omului se definitivează în adolescenţă, impactul negativ al deciziilor politicului asupra acestor tineri va avea consecinţe ce se ramifică şi în viaţa de adult care îi aşteaptă.

Un studiu realizat în 2015 de Julien F. Kiss, lector universitar doctor al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii Oradea, a căutat să vadă - printre altele - care este nivelul de satisfacţie al elevilor din liceele tehnice ale Bihorului, ce aşteptări au aceştia din partea şcolii şi dacă ei consideră că şcoala le va oferi un loc de muncă sigur. Studiul efectuat pe 108 adolescenţi cu vârste între 15 şi 21 de ani vizează impactul desfiinţării şcolilor profesionale. 56,5% dintre elevii chestionaţi au fost din mediul rural, iar 43,5% din mediul urban, cu diferenţa fete/băieţi fiind de 68 la 40. Din cei chestionaţi 77,8% au fost români, iar 21,3% maghiari - procente care se mulează bine pe populaţia actuală a Oradiei alcătuită din 24% maghiari.

Vor meserii practice!

Întrebaţi ce vor să facă mai departe în viaţă după terminarea liceului, 37% din cei 108 elevi au afirmat că vor să lucreze în domeniul alimentaţiei publice, 37% în servicii de estetică, 21,3% ca tehnicieni sau mecanici auto, 2,8% în servicii sociale iar 1,9% în domeniul serviciilor administrative.

Dar să vedem cum se raportează la şcoală 105 din cei 108 elevi chestionaţi din liceele cu profil tehnic: 55,2% dintre ei au afirmat că doreau să se specializeze în aria aleasă de ei, iar 23,8% au fost împinşi de părinţi în această direcţie. Din cei rămaşi, 9,5% ajunseseră în liceu repartizaţi automat de un calculator iar 6,7% au ales profilul respectiv pentru a fi alături de prietenii lor. Întrebaţi dacă văd profilul ales ca fiindu-le util, 57,1% s-au declarat a fi nesiguri că le va fi de folos, 2,9% au spus că sunt siguri că nu le va fi de folos şi doar 40% s-au arătat optimişti. 37,1% dintre elevii de liceu cu profil tehnic se declară nemulţumiţi de lipsa activităţilor practice, iar 20% sunt nemulţumiţi de ceea ce li se predă. 46,7% afirmă că decid singuri ce carieră să urmeze, iar 36,2% urmează sfaturile familiei în acest sens. Dintre toţi, doar 3,8% au fost îndrumaţi profesional de către un consilier.

Şi mai îngrijorător e faptul că 50,5% dintre elevi consideră că şcoala nu îi ajută să devină profesionişti mai buni, iar trei pătrimi (75,2%) cred că pentru a deveni un bun specialist ai nevoie mai mult de experienţă practică. Doar 40% cred că îşi vor găsi repede de lucru după terminarea liceului, cu 10,5% afirmând că vor pleca la muncă în străinătate după terminarea studiilor. 78,1% se bazează pe părinţi şi familie ca să-i sprijine după terminarea liceului, 5,7% se bazează pe stat în acest sens, iar 4,8% pe prieteni.

Învaţă din... mândrie

Jumătate din elevii liceelor cu profil tehnic din Bihor consideră că a fi realizat în viaţă înseamnă a face ceea ce îţi place şi doar 2,9% văd în realizare a avea bani mulţi. 77,1% spun că dacă devin specialişti buni vor căpăta respect, iar 5,7% că respectul este adus de bani. Doar 4,8% consideră că studiile le vor aduce respectul cuvenit în viaţă. Un alt argument în favoarea perceperii inutilităţii educaţiei din liceele tehnice bihorene constă în faptul că 72,4% dintre elevii lor consideră că au nevoie de un curs complementar de formare profesională, iar 55,2% s-au înscris deja la un asemenea curs.

Alte date care reies din studiu arată că 66,7% dintre liceeni cred că este bine să lucrezi în vacanţe, că jumătate dintre ei au citit cel puţin o carte în ultimul an dar că peste 75% din acele cărţi sunt lecturi obligatorii din liceu, că 8,6% consideră cititul drept pierdere de vreme şi că doar 1,9% şi-ar cumpăra cărţi după terminarea liceului ca să se perfecţioneze în continuare.

Factorii care îi motivează cel mai bine pe elevi să înveţe sunt (în ordinea importanţei) mândria performanţei, dorinţa de a ocupa un rol important în societate, teama de un eventual eşec şi siguranţa succesului. Ceea ce-i motivează cel mai puţin pe elevii din liceele tehnice bihorene sunt dorinţa de a fi competitivi, perseverenţa, dorinţa de a depăşi obstacole şi neînfricarea.

Statisticile studiului arată că elevii din mediul rural sunt mai dedicaţi învăţăturii decât cei de la oraş, caută aprecierea şi sunt mai implicaţi afectiv în raport cu performanţele obţinute, comparativ cu cei din mediul urban. Pe de altă parte, elevii născuţi la oraş sunt mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul lor decât cei de la sat. Interesant de observat este şi faptul că elevii maghiari sunt mai dedicaţi învăţăturii şi mai dornici să o practice decât colegii lor români.

Frica eşecului

Studiul realizat de lectorul orădean Julien F. Kiss a fost prezentat în cadrul "Conferinţei Naţionale de Psihopedagogie Specială şi Consiliere Şcolară" din 2015 şi urmează să fie publicat curând în jurnalul "Psihologia Resurselor Umane" din Cluj-Napoca.

Pe scurt, cercetarea arată că există diferenţe între aspiraţiile elevilor şi ceea ce le oferă liceele tehnice din Bihor pe plan educaţional. În aceste licee elevii nu reuşesc să dobândească cunoştinţe practice care le-ar fi de folos în câmpul muncii, aşa că majoritatea apelează la cursuri complementare de formare profesională. Iar asta în sine atârnă greu în defavoarea învăţământului românesc aşa cum a fost el reformat în 2009.

În număr covârşitor, elevii din liceele tehnice se bazează pe părinţi să-i ajute după terminarea studiilor, citesc doar cărţile impuse de şcoală şi consideră că practica şi nu educaţia îi formează pe plan profesional. Psihologic vorbind, sunt motivaţi mai mult de teama de eşec şi dorinţa de a ajunge cineva decât de competitivitate şi efortul de a munci.

Decizia Ministerului Educaţiei de a desfiinţa şcolile profesionale a avut ca rezultat afectarea psihicului elevului bihorean. Temător cu privire la viitorul său, acesta speră în ajutorul părinţilor deoarece e cinic când vine vorba de rolul şcolii în viaţă.

Pesimismul adolescentului din liceele cu profil tehnic este evident din datele de mai sus şi putem intui - chiar şi la nivel de simţ comun - ce efecte psihologice se pot ramifica din această idee: anxietate, stimă de sine scăzută, poate chiar stare depresivă în anumite cazuri.

Incertitudinea viitorului şi inutilitatea prezentului afectează grav până şi adulţii, iar impactul este cu atât mai mare în cazul unor adolescenţi care se află în plin stadiu de dezvoltare.

Citiţi pe aceeaşi temă articolul Ruşinea Ardealului: Bihorul are cele mai mici rezultate la Bacalaureat, comparativ cu judeţele vecine