URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Singurii care mai pot cât de cât supraviețui sunt beneficiarii pensiilor speciale. În ei ne e speranța să ducă mai departe flacăra românismului... Când se vor termina toate cele patru faze ale apocalipsei, vom ieși mai întăriți. Iar o parte, de-a dreptul țepeni... Vezi care sunt aceste faze, într-un articol de opinie semnat de Mircea Chirilă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Să strigi în gura mare că n-ai ce-ţi trebuie pentru munca de zi cu zi e interzis în sistem. În orice sistem. E revoltă, e disidenţă, e sabotaj! Dăunează la funcţie, la avansări, la sporuri sau măriri de salarii, la relaţiile cu colegii şi cu şefii. Frica de realitate şi băgatul capului în nisip prevalează în faţa sincerităţii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
10 Ianuarie 2016, 16:33

De ce mâncăm atât de mult?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Au trecut sărbătorile, s-au terminat colindele din magazine şi de la radio, Hruşcă s-a întors în Canada, Moş Crăciun a plecat şi el de unde a venit, brazii au început să se adune pe la tomberoane ca nişte homeleşi, sticlele s-au golit până la ultima, concediile s-au încheiat, vacanţa e pe sfârşite. Am început să contorizăm risipa făcută cu mâncarea, dar şi efectele ei, şi să ne întrebăm neretoric: De ce mâncăm atât de mult de sărbători?

Întrebarea asta mă macină de mult timp. Ce motiv ne-ar putea face să înghiţim în câteva ore, la o masă, hrană ce ne-ar putea ajunge două zile? Singura explicaţie pe care am găsit-o şi care stă în picioare poate fi şi cea mai ciudată, scandaloasă chiar. Cred că exagerăm cu mâncarea din pricina... sărăciei! Nu, nu a sărăciei de acum, ci a sărăciei adevărate, crunte, de pe vremea străbunilor.

Când abia aveai ce pune pe masă în zilele obişnuite, iar foamea îţi bântuia intestinele săptămâni la rând, o ocazie specială gen Crăciun, Paşte sau căsătorie marca o binevenită schimbare de atitudine. "Gata cu foamea, acum e momentul să ne îmbuibăm! E sărbătoare, nu mai trebuie să suferim de foame! Să înceapă excesele!".

Explicabilă în vremurile de atunci, îmbuibarea de acum nu-şi mai găseşte nicio justificare. Ne hrănim mult mai bine în viaţa de zi cu zi, foamea nu ne mai face zile negre, caloriile nu ne lipsesc, şi nici nu mai simţim nevoia să îngurgităm 6 feluri de mâncare în 6 ore. Dar totuşi o facem, cheltuind prosteşte bani şi declarând război organismului. De ce? Pentru că aşa e obiceiul! Şi cine are curajul să se ia la trântă cu tradiţia strămoşească?

Ca semn al gradului de civilizaţie, porţiile de mâncare au crescut de-a lungul timpului. Dacă stăm să gândim limpede, ar fi trebuit să se întâmple exact contrariul. Porţiile mici, deşi suficiente, au ajuns să fie considerate insultătoare, semn de nepoliteţe, ba chiar să provoace panică: "Dacă nu mă satur? Dacă o să-mi fie foame în continuare? Dacă mă ridic de la masă cu burta goală? Ce mă fac?"...

Când sărbătorile vor fi doar motive de a aduna familii şi oameni dragi la un loc, când poveştile şi semnificaţiile lor vor avea prioritate în faţa meselor încărcate, când ceremoniile private vor fi doar simple cine cu dans şi voie bună, când enoriaşii nu-şi vor mai trage coate în coaste pentru o sticlă cu agheazmă, atunci vom fi mai limpezi şi ne vom simţi mai aproape unii de alţii.

Până atunci, creierele vor da comanda "Mâncare!", iar organismul, ca un slujbaş obedient în faţa şefului, se va pune pe digerat şi stocat. Vom continua să ne umflăm fără să înţelegem de ce, în timp ce vom mârâi cu gura plină "Doamne ajută!" printre sughiţuri, râgâieli şi pastile de Colebil şi Triferment.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4163 RON
  • 1 EUR = 4.8288 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON