URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 20 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută a trecut ignorată o ştire colosală: o instituţie a renunţat să mai ceară cetăţeanului un act pe care tot ea l-a emis şi pe care, bineînţeles, îl deţine în propriile registre, pe hârtie sau în calculatoare, deci bravo celui care, după 30 de ani, şi-a dat seama cât de stupid e sistemul!
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Mai exact 2.125.000 de dolari. Nu pentru o investiție publică, nu pentru o clădire nouă, nu pentru un festival dance sau rock, nu pentru asfaltarea unui drum, ci pentru viața unui copil. Un copil de doar câteva luni! Când tocmai ce ai învățat, ca proaspăt părinte, că viața puiului tău este inestimabilă, îți cade în cap o cifră rece și tăioasă, ca o cerere de răscumpărare: Vrei să trăiască? Scoate două milioane de dolari!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
10 Ianuarie 2016, 16:33

De ce mâncăm atât de mult?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Au trecut sărbătorile, s-au terminat colindele din magazine şi de la radio, Hruşcă s-a întors în Canada, Moş Crăciun a plecat şi el de unde a venit, brazii au început să se adune pe la tomberoane ca nişte homeleşi, sticlele s-au golit până la ultima, concediile s-au încheiat, vacanţa e pe sfârşite. Am început să contorizăm risipa făcută cu mâncarea, dar şi efectele ei, şi să ne întrebăm neretoric: De ce mâncăm atât de mult de sărbători?

Întrebarea asta mă macină de mult timp. Ce motiv ne-ar putea face să înghiţim în câteva ore, la o masă, hrană ce ne-ar putea ajunge două zile? Singura explicaţie pe care am găsit-o şi care stă în picioare poate fi şi cea mai ciudată, scandaloasă chiar. Cred că exagerăm cu mâncarea din pricina... sărăciei! Nu, nu a sărăciei de acum, ci a sărăciei adevărate, crunte, de pe vremea străbunilor.

Când abia aveai ce pune pe masă în zilele obişnuite, iar foamea îţi bântuia intestinele săptămâni la rând, o ocazie specială gen Crăciun, Paşte sau căsătorie marca o binevenită schimbare de atitudine. "Gata cu foamea, acum e momentul să ne îmbuibăm! E sărbătoare, nu mai trebuie să suferim de foame! Să înceapă excesele!".

Explicabilă în vremurile de atunci, îmbuibarea de acum nu-şi mai găseşte nicio justificare. Ne hrănim mult mai bine în viaţa de zi cu zi, foamea nu ne mai face zile negre, caloriile nu ne lipsesc, şi nici nu mai simţim nevoia să îngurgităm 6 feluri de mâncare în 6 ore. Dar totuşi o facem, cheltuind prosteşte bani şi declarând război organismului. De ce? Pentru că aşa e obiceiul! Şi cine are curajul să se ia la trântă cu tradiţia strămoşească?

Ca semn al gradului de civilizaţie, porţiile de mâncare au crescut de-a lungul timpului. Dacă stăm să gândim limpede, ar fi trebuit să se întâmple exact contrariul. Porţiile mici, deşi suficiente, au ajuns să fie considerate insultătoare, semn de nepoliteţe, ba chiar să provoace panică: "Dacă nu mă satur? Dacă o să-mi fie foame în continuare? Dacă mă ridic de la masă cu burta goală? Ce mă fac?"...

Când sărbătorile vor fi doar motive de a aduna familii şi oameni dragi la un loc, când poveştile şi semnificaţiile lor vor avea prioritate în faţa meselor încărcate, când ceremoniile private vor fi doar simple cine cu dans şi voie bună, când enoriaşii nu-şi vor mai trage coate în coaste pentru o sticlă cu agheazmă, atunci vom fi mai limpezi şi ne vom simţi mai aproape unii de alţii.

Până atunci, creierele vor da comanda "Mâncare!", iar organismul, ca un slujbaş obedient în faţa şefului, se va pune pe digerat şi stocat. Vom continua să ne umflăm fără să înţelegem de ce, în timp ce vom mârâi cu gura plină "Doamne ajută!" printre sughiţuri, râgâieli şi pastile de Colebil şi Triferment.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4241 RON
  • 1 EUR = 4.7789 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON