Samsarii de terenuri blochează investiţiile oraşului

Mod de operare

Cele mai valoroase terenuri ale oraşului sunt disputate de municipalitate şi samsarii imobiliari. "De fiecare dată când Primăria anunţă public că intenţionează să demareze un proiect pe un anumit teren, pe exact acel teren apar chiar şi 20 de cereri de retrocedare fie din partea moştenitorilor, fie a unor afacerişti care au cumpărat de la moştenitori drepturile litigioase", a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă directorul juridic al Primăriei, Eugenia Borbei.

Printre exemplele enumerate de directoare se numără terenul de lângă Lotus Center, pentru care au apărut cereri de retrocedare imediat ce municipalitatea a anunţat că intenţionează să amenjeze un parc. Un alt exemplu este terenul din Calea Aradului pe care municipalitatea l-a rezervat pentru construirea a două blocuri ANL.

Borbei a mai spus că în majoritatea cazurilor amplasamentele revendicate nu au nicio legătură cu amplasamentul iniţial al terenurilor deţinute de foştii proprietari. "De cele mai multe ori este vorba de persoane care au avut terenuri în extravilanul oraşului şi acum cer în intravilan. În numele cuiva care a avut teren spre Cetariu sau Borş, acum deţinătorii drepturilor litigioase cer terenuri lângă Lotus sau în Calea Aradului, blocând investiţiile Primăriei", a explicat şefa Direcţiei Juridice.

Chichiţe avocăţeşti

Prezent şi el la conferinţa de presă, Ionel Vila, secretarul Consiliului Local, membru în Comisia municipală pentru aplicarea fondului funciar, a spus că pentru a pune mâna pe teren samsarii apelează la chichiţe avocăţeşti. "În ultima perioadă au apărut solicitări ale foştilor moştenitori prin interpuşi sau persoane care cumpără drepturile litigioase, cerând să fie puse în posesia terenurilor în baza unor expertize extrajudiciare care nu au nimic nici cu fostele amplasamente, nici cu echivalenţa terenurilor, ci doar de dorinţa de a obţine teren în locuri cât mai bine situate", a spus Vila.

Samsarii se adresează instanţelor chiar dacă terenurile pe care au pus ochii nici măcar nu se află la dispoziţia Comisiei de fond funciar. "Ei spun că un teren e liber pentru că nu s-a construit nimic pe el. Dar cum să fie liber un teren dacă Primăria vrea de trei ani să ridice un bloc sau să amenajeze un parc pe acel amplasament? Noi recunoaştem dreptul de proprietate al unor persoane, dar nu suntem de acord să facem retrocedări din terenuri destinate unor investiţii, astfel că în asemenea cazuri facem alte oferte moştenitorilor sau celor ce deţin drepturi litigioase", a arătat Vila.

Abuz de drept

Conform evidenţelor municipalităţii, pe rolul instanţelor bihorene se află în prezent nu mai puţin de 75 de dosare care au ca obiect obligarea Comisiei locale la reconstituirea dreptului de proprietate în natură pe amplasamentele practic alese de moştenitori sau de cumpărătorii de drepturi litigioase.

Dintre acestea, 28 de dosare sunt ale unor persoane care au formulat cereri în temeiul Legii 247 din 2005, iar diferenţa o reprezintă dosarele bazate pe cereri soluţionate prin acordare de despăgubiri în temeiul Legii 169 din 1997 şi Legii 1 din 2000.

În urma proceselor s-au dat deja 12 sentinţe definitive care urmează să fie puse în executare. "După opinia noastră, instanţele îşi cam depăşesc competenţele stabilind amplasamentele pe care trebuie puse în posesie aceste persoane, dar s-a instalat deja o cutumă la Judecătoria Oradea şi la Tribunalul Bihor", a spus directorul juridic Eugenia Borbei.

Directoarea susţine că singurul organism abilitat să stabilească amplasamentele pe care urmează să se facă împroprietăririle este Comisia de fond funciar, singura care ştie unde sunt amplasate cele 552 de hectare de teren puse la dispoziţie pentru retrocedări.