Târguială pe Covid: Cât de legal e ca Primăria Oradea să țină piețele deschise în carantină?

Decizia municipalităţii orădene de a ţine în funcţiune pieţele închise pentru comercializarea de legume şi fructe, cu încălcarea flagrantă a măsurilor instituite pentru limitarea pandemiei de Covid-19, a declanşat, pe lângă simpatia publică a clienţilor, un val de proteste din partea celorlalţi vânzători de haine şi vechituri.

"Nu este corect ca Piaţa 100, care este în aer liber, să fie închisă, iar celelalte să funcţioneze!", spune un comerciant. Şi e greu de contrazis...

Se interzice!

La începutul lui noiembrie, când numărul infectărilor cu Covid-19 se apropia de pragul de 10.000 de cazuri pe zi, autorităţile au intrat în alertă. Hotărârea de Guvern 52 din 6 noiembrie a impus pentru 30 de zile noi măsuri de combatere a pandemiei.

Începând de lunea trecută, a devenit obligatorie purtarea măştii de protecţie în toate spaţiile publice, instituirea muncii de la domiciliu, decalarea programului de lucru, trecerea la sistemul de învăţământ online, restricţionarea deplasării între orele 23 şi 5, completarea declaraţiei pe proprie răspundere de către cei care circulă noaptea şi interzicerea petrecerilor în toate spaţiile publice şi private.

Pieţele închise...

Cea mai mare emoţie publică a declanşat-o însă "suspendarea activităţii pieţelor agroalimentare în spaţii închise, a târgurilor, bâlciurilor, a pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor". Ameninţaţi cu blocarea vânzărilor, toamna, când orăşenii îşi umplu cămările, şi speriaţi de perspectiva de a rămâne fără alimente proaspete, producătorii agricoli şi cumpărătorii au protestat împotriva măsurii.

"Dacă se închid pieţele, ţăranii vor rămâne pe drumuri. Nu vor avea unde să îşi vândă recolta", a declarat un producător agricol din Piaţa Rogerius. Clienţii erau nemulţumiţi şi ei. "Eu cumpăr de ani de zile din piaţă, că e aproape de casă şi morcovii sau merele chiar au gust. Nu-mi convine să merg la hypermarket", a protestat un pensionar.

Orădenii văd în închiderea pieţelor o promovare a marilor magazine, adică a capitalului străin, în detrimentul micului fermier bihorean cu masă în piaţă. "Cu ce-i mai bun supermarketul? În supermarket nu circulă Covid-ul? Şi acolo e spaţiu închis, şi acolo sunt mulţi oameni, şi acolo cumpărătorii pun mâna pe marfă, şi acolo se plăteşte cash...", a spus un agricultor.

... dar deschise din pix

Confruntată cu perspectiva prăbuşirii veniturilor prin suspendarea plăţii chiriei de către pieţari, dar mai ales cu nemulţumirile provocate populaţiei de închiderea pieţelor în plină campanie electorală, conducerea municipalităţii a rezolvat problema în stil românesc. Pieţele închise, modernizate în ultimii ani pe bani europeni sau fonduri de la bugetul local, au fost transformate, din pix, în "spaţii deschise", ca să poată funcţiona. "ADP va demara înlăturarea pereţilor laterali din aceste locaţii, care vor putea fi demolaţi, pentru a asigura o circulaţie cât mai bună a aerului", a declarat, pe 7 noiembrie, primarul de Oradea, Florin Birta (foto).

Pentru a demonstra totuşi înăsprirea restricţiilor, Primăria a mai impus asigurarea de fluxuri separate de intrare şi ieşire în pieţe şi purtarea obligatorie a măştii, sub ameninţarea rezilierii contractului de închiriere. Astfel, săptămâna trecută, angajaţii ADP au deschis geamurile şi uşile Pieţei Rogerius, pentru a asigura aerajul în interior, au limitat la două căile de acces, pentru a-i testa cu termometru pe toţi cei care intră, şi au pus la intrare dezinfectanţi. Măsuri similare au fost luate la Piaţa Decebal şi ceva mai drastice în Piaţa Nufărul, unde chiar au fost demontate geamurile.

Departe de a transforma pieţele în spaţii deschise prin dezafectarea pereţilor, cum ar presupune aplicarea întocmai a normelor, măsurile au fost luate mai mult de formă. "La Pieţele Nufărul şi Decebal s-au demontat geamurile, dar la Rogerius nu ai ce demonta", argumentează primarul Birta.

Din piaţă... hypermarket

Odată decizia luată, ca un argument suplimentar, conducerea municipalităţii a venit cu găselniţa că Piaţa Rogerius este, de fapt, un fel de magazin care nu ar cădea sub incidenţa HG 52. "Noi popular îi spunem Piaţa Rogerius, dar, conform proiectului european prin care a fost finanţat şi autorizaţiei de funcţionare, este un Centru de afaceri cu produse agro-alimentare similar unui hypermarket", spune directorul Administraţiei Domeniului Public, care gestionează pieţele orădene, Liviu Andrica (foto).

Cert e că păstrarea deschisă a pieţei a provocat reacţii în lanţ. Circa o sută de comercianţi din bazar au protestat în Piaţa Cetate până au obţinut de la Andrica şi redeschiderea spaţiilor lor comerciale. "Avem spaţii separate, dezinfectanţi şi chirii ca la hypermarket. Să ne lase să funcţionăm, pentru că dacă nu vindem acum marfa de sezon, n-o mai vindem niciodată", a declarat o comerciantă.

Muncă în pierdere

Deschiderea pieţei şi a magazinelor nu a însemnat, însă, relansarea vânzărilor. Speriaţi de posibilitatea infectării cu Covid-19 şi de perspectiva unei crize economice, orădenii ies în piaţă tot mai rar şi cumpără tot mai puţin.

"Noroc că nu mai am multe legume de adus, că piaţa merge foarte prost. În afară de clienţii fideli sunt foarte puţini cumpărători", spune un producător agricol.

În sectorul de bazar e şi mai rău. "Eu aduc marfa, eu vând, eu fac tot şi la sfârşit abia dacă îmi iese un salariu minim pe economie", se plânge o comerciantă.

Până aici!

Odată redeschise bazarurile din oraş, şi comercianţii din piaţa de vechituri, aflată sub lacăt, cer redeschiderea ei. "Nu e corect! În Piaţa Rogerius au dat drumul la bazar, în Piaţa Cetate la fel, şi alea nu sunt pieţe deschise, cum e asta!", reclamă un vânzător.

Comercianţii sunt cu atât mai revoltaţi cu cât vând doar două zile pe săptămână. "Dacă nu dau acuma hainele de iarnă, o să rămân cu ele pe cap, că din decembrie, după alegeri, o să ne închidă iar în casă", spune un vânzător.

Dacă în cazul celorlalte pieţe orădene conducerea ADP a făcut concesii flagrante, în cazul pieţei de vechituri vrea, însă, să pună piciorul în prag. "Piaţa 100 cade sub incidenţa HG 52, care prevede că târgurile şi talciocurile vor rămâne închise", zice directorul Andrica.

De ce această fermitate? Autorităţile locale se tem că, dat fiind faptul că marile târguri din Arad, Cluj şi Timişoara sunt închise, vânzătorii şi cumpărătorii se vor buluci la Oradea, transformând piaţa de vechituri într-un focar de Covid-19.

"Fără a face rău bihorenilor" 

Schimbarea de atitudine vine, însă, târziu. După ce au făcut slalom printre normele de la nivel central şi nevoile din plan local, oficialităţilor le este greu acum să se explice. "Hotărârea de Guvern spune că talciocurile şi târgurile nu vor funcţiona, chiar dacă sunt în aer liber", e tot ce poate spune primarul Florin Birta.

Prefectul Dumitru Ţiplea (foto) este la fel de succint, dar măcar îşi permite să dea un argument. "Încercăm să aplicăm cele mai bune măsuri pentru limitarea răspândirii virusului, fără a face rău însă economiei şi bihorenilor", spune reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Răul s-ar putea să fi fost, însă, făcut. Măsura se va vedea pe viitor în nemulţumirea populaţiei, în creşterea tensiunilor sociale şi chiar a numărului de îmbolnăviri. Sau dimpotrivă...

MĂSURI "DE ORADEA"
Un consilier acuză!

Dubla măsură aplicată de autorităţile bihorene este taxată acid de opoziţia locală. "Când au văzut că oamenii sunt revoltaţi de închiderea pieţelor, liberalii au venit cu chichiţa deschiderii geamurilor, ceea ce este o prostie. Adică, în loc să fii bărbat şi să transmiţi Guvernului că a greşit, încalci dispoziţiile pe ascuns, conştient că nu o să te amendeze niciodată Prefectura", afirmă liderul grupului PSD din Consiliul Local, Emilian Pavel (foto).

Pesedistul spune că ar fi fost mult mai corect ca autorităţile locale şi judeţene să ceară Guvernului să scoată toate pieţele şi bâlciurile de pe lista obiectivelor care trebuie închise, aşa cum a votat Parlamentul săptămâna trecută la propunerea PSD, amendamentul fiind la preşedintele Klaus Iohannis spre promulgare.

"Nu e prima dată când Primăria încalcă normativele. În primăvară, când ordonanţa militară impunea montarea de dispensere cu dezinfectanţi în scările de bloc, nu au pus. Cu excepţia Orăşelului Copiilor, nu au închis niciodată locurile de joacă din parcuri şi nu au montat nici acum paravane de plexiglas pe băncile din şcoli, că sunt cheltuieli suplimentare", spune Pavel.