Se reiau concursurile pentru intrarea în magistratură

După 2 ani în care nu s-au organizat concursuri de admitere în magistratură, recent situaţia a fost deblocată şi se aşteaptă anunţurile oficiale pentru reluarea acestora.

În concret, în urmă cu aproximativ 2 ani, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legale care reglementau concursurile de intrare în magistratură, pe motiv că toate condiţiile de accedere erau prevăzute în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu în lege. Din acel moment şi până azi, nu au mai putut fi organizate concursuri de admitere în magistratură.

O nouă lege elaborată de Parlament a fost, din nou, declarată neconstituţională, de data aceasta înainte de promulgare, pe motiv că nu era reglementată corespunzător condiţia bunei reputaţii pentru accederea în sistem.

Parlamentul a reluat procesul legislativ, iar în 28 iunie a.c. forma finală a legii a fost adoptată de Senat, în calitate de cameră decizională, fiind ulterior promulgată şi publicată în Monitorul Oficial.

Legea 191/2021 vizează doar măsuri temporare pentru accederea la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2021 şi 2022, sistemul final de intrare în magistratură urmând a fi reglementat prin preconizatul pachet de legi ale justiţiei aflate actualmente în dezbatere publică.

Problema, care a fost dezbătută intens în Parlament, vizează modul în care se va aprecia buna reputaţie a persoanei care a promovat probele de specialitate. Conform formei finale a legii, nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcţia de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei. Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.

La stabilirea bunei reputaţii se iau în considerare următoarele criterii: a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată; b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de genul celor descrise mai sus.

Chiar dacă legea este departe de a fi perfectă şi a fost adoptată extrem de greu, ea reprezintă un pas important pentru o justiţie rapidă şi eficientă, prin efectele pe care le va produce asupra corpului magistraţilor, "subţiat" sensibil în ultimii ani prin pensionări.