Salvată de pe Borșului: A fost scoasă din ghearele prostituției de un client care s-a îndrăgostit de ea!

"Eh, las’ că şi lor le place", "Uite curvele, cum au ieşit la muncă!". Asta pare să le reproşeze societatea, fie şi numai prin privirile aţintite asupra lor când stau pe marginea drumurilor. Vândute de la un traficant la altul, trăindu-şi viaţa în bordeluri şi prin camere de hoteluri ori păcălite de propriii iubiţi şi soţi prin metoda loverboy, victimele traficului de persoane sunt greu de înţeles de cei din jur.

Pentru a veni în ajutorul lor, Centrul Creştin Betania le oferă sprijin, consiliere psihologică şi cursuri vocaţionale. Aşa a aflat BIHOREANUL povestea Anabelei, o femeie ale cărei visuri au fost zdruncinate de propriul iubit, care a forţat-o încă de la 16 ani să "muncească" pe Calea Borşului, locul unde timp de un deceniu a îndurat agresiuni, batjocură şi umilinţă şi de unde a scăpat doar cu ajutorul unui client care... s-a îndrăgostit de ea.

Statistici incomplete

Dintre ţările UE, România este principala sursă de carne vie exportată pentru plăceri. Autorităţile fac anual rapoarte cu numărul, vârsta şi metodele de racolare a victimelor. Cel mai recent studiu al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane arată că în 2020 au ajuns să fie exploatate 463 femei (dintre care 206 minore), dar şi 133 de bărbaţi (49 minori). Majoritatea, 272, au renunţat la şcoală în gimnaziu şi provin din estul şi sudul ţării. În top, pe locul 8, se află însă şi Bihorul, cu 23 de victime.

Statisticile au, totuşi, lipsuri uriaşe. "Sunt identificate ca victime ale traficului de persoane doar cele care depun plângere sau la care se ajunge în cadrul unui proces penal. Or, 90% dintre femeile care ajung să «presteze» nu fac astfel de demersuri şi nu ajung să fie identificate", spune Cristina Minculescu, managerul proiectului social al Centrului Creştin Betania, care le ajută să se reintegreze în societate.

De la o victimă la alta

Şi numele, şi locul în care se ţin activităţile sunt secrete, din motive de securitate. Cert e că a fost finanţat prin proiectul "Next steps into the light", care a adunat patru organizaţii din România: Centrul Creştin Betania, Armata Salvării, International Justice Mission şi Dorcas Aid Romania.

În prezent, în centrul din Bihor merg de câteva ori pe săptămână 15 beneficiare, aflate în diferite etape ale vieţii. "Avem grijă şi de femei care încă prestează, şi de altele care au ieşit din sistem, dar şi de femei vulnerabile, care provin din centre de plasament sau se află în familii defavorizate şi care, din experienţă, sunt preferatele proxeneţilor şi traficanţilor", explică Cristina Minculescu. În centru victimele găsesc nu doar sprijin şi înţelegere fără a fi judecate, ci şi participă la ateliere de croitorie sau cosmetică şi primesc consiliere psihologică şi financiară.

Au ajuns aici din vorbă-n vorbă sau pe baza unor recomandări. Psiholog de profesie, Cristina studiază fenomenul de mai mulţi ani şi a cunoscut fete traficate în timp ce muncea la alte organizaţii. "Acum fetele de aici ne recomandă şi altor prietene de-ale lor care trec prin acelaşi chin", spune ea.

Uşor de manipulat

Profilul femeii traficate e uşor de făcut. Crescută într-un mediu distructiv şi adesea abuzată în copilărie, victima este vulnerabilă, uşor de manipulat şi se ataşează repede de cel care promite să-i ofere un trai liniştit.

Principalele metode de racolare sunt loverboy, cel mai des folosită de proxeneţi, care începe cu o aparentă poveste de dragoste, şi matroana, când o prostituată mai în vârstă devine confidenta, "mama" şi sprijinul tinerelor, pe care le învaţă cum să îşi vândă trupul, iar apoi le ia banii.

Specialiştii au observat că în ultimul timp traficanţii nu mai folosesc atât de mult violenţa. "Acum nu mai vorbim aşa des de răpiri spectaculoase sau bătăi crunte aplicate victimelor care refuză să se conformeze. Se face trecerea la influenţarea lor psihologică", explică psihologa.

Cu părinţii în străinătate

Povestea despre cum a ajuns victimă Anabela (31 ani) este asemănătoare cu ale multora dintre femeile care practică prostituţia. Născută într-un sat din Bihor şi crescută de bunică, a avut o copilărie lipsită de iubirea părintească, tatăl şi mama fiind plecaţi la muncă în străinătate, şi marcată de multe neajunsuri, care au obligat-o să muncească încă din pubertate. "Mergeam la plantat de roşii, căpşuni, ce găseam de lucru prin sat...", îşi aminteşte ea.

A ajuns la şcoală în Oradea la 14 ani, cu gândul să devină croitoreasă. Doi ani mai târziu, în 2006, simţea primii fiori ai dragostei. L-a întâlnit pe Florin, cu 11 ani mai mare, într-o cafenea, după cursuri, iar el a făcut primul pas. A obţinut numărul ei de telefon şi după o zi a şi asaltat-o cu mesaje de iubire. "Mama mă jignea adesea, cu tata nu ţineam legătura, bunica era în vârstă... Era prima dată când simţeam că cineva mă iubeşte", spune Anabela.

Din iubită, obiect

Încă din primele săptămâni tânărul i-a propus să locuiască împreună. A refuzat până într-o zi când, întârziind de la şcoală, mama sa, revenită din Spania, a certat-o, numind-o "curvă" şi spunându-i să nu mai revină acasă în următoarea zi.

Aşa a şi făcut: s-a mutat cu Florin într-un apartament închiriat, unde locuiau şi doi verişori. "El şi vărul lui au făcut închisoare pentru furt, iar verişoara, Maria, era prostituată", povesteşte Anabela. În câteva zile, aceasta i-a devenit cea mai bună prietenă. Îi cumpăra haine, machiaje şi o ambiţiona să nu mai vorbească cu mama sa, pentru că i-ar fi dorit răul.

Tot verişoara a fost cea care, după 3 săptămâni, le-a spus îndrăgostiţilor că trebuie să contribuie la cheltuielile casei. "Atunci Florin mi-a zis că nu poate munci, că are cazier şi nu ştie altceva decât să fure. M-am speriat. Credeam că va ajunge din nou la închisoare şi voi rămâne singură. Maria mi-a sugerat să merg cu ea, pe Borşului. Abia după câţiva ani mi-am dat seama că a fost o strategie".

Pentru bani puţini

Anabela a fost presată de cei doi să se vândă "doar" pentru câteva luni, până trecea iarna. Lunile s-au transformat, însă, în ani.

"Primul meu client a fost un bătrân păros. Mi-a fost scârbă, dar am acceptat. A fost cea mai terifiantă noapte din viaţa mea. Dar cu timpul m-am obişnuit", spune fata.

Tarifele ei erau la fel ca ale celorlalte 10 fete care lucrau în zonă. O partidă de sex de câteva zeci de minute costa 50 lei, preţul crescând în funcţie de timpul petrecut cu clienţii sau de "bonusurile" dorite.

După câteva luni, Anabela a învăţat că bărbaţii timizi pot fi convinşi să ofere mai mult. Erau nopţi în care avea mai mult de 10 clienţi şi câştiga 1.500 lei, dar şi când nu făcea niciun ban.

Cu copiii pe centură

Cât timp ea era pe Borşului, concubinul strica toţi banii pe păcănele şi alcool. Culmea, o şi certa adesea că îl înşală, insinuând că unii clienţi i-ar putea fi iubiţi! "De multe ori venea să vadă ce fac, aşa cum făceau şi ceilalţi concubini sau soţi ai celorlalte fete. În acel loc, niciuna nu făcea parte dintr-o reţea. Eram trimise de propriii noştri iubiţi!", spune tânăra.

Anabela a rămas de două ori însărcinată cu Florin, la 18 ani şi la 22 de ani, şi de fiecare dată a fost nevoită să lucreze până aproape să nască. Durerile deveniseră insuportabile, dar ei nu aveau altă sursă de venit...

Culmea cinismului, când copiii au mai crescut, Florin i-a dus pe cei doi băieţi să vadă "locul de muncă" al mamei. "Le-a spus «uitaţi ce face ea» şi că «ne face de ruşine»! Noroc că erau micuţi şi nu înţelegeau ce se întâmplă", rememorează femeia.

Viaţa, la limită

Înainte de a intra într-un TIR sau o maşină, Anabela îşi spunea tariful, primea banii şi le zicea clienţilor că acceptă doar sex protejat, cu prezervativ. Dar asta n-a scăpat-o de belele. Pe când era novice, într-o seară, a fost dusă la un hotel şi pentru că de ruşine n-a vrut să se dezbrace de tot, a fost bătută. "Într-un final, clientul a coborât la maşină, iar eu am fugit", povesteşte fata.

În altă noapte, un bărbat a ameninţat-o că o omoară, ca s-o oblige să facă sex fără protecţie. "Mi-a pus cuţitul la gât, iar eu am început să plâng. L-am rugat de nenumărate ori să mă lase în pace şi a acceptat doar când i-am zis că fac asta (prostituţie – n.r.) pentru copiii mei", povesteşte victima, lăsată în final să plece.

În toţi anii în care a oferit sex pentru bani n-a simţit plăcere, ci doar durere şi suferinţă. Deşi a încercat de multe ori să se despartă de Florin şi să fugă, el o prindea mereu. "Fie îmi dădea mesaje şi îmi spunea că se omoară, fie venea după mine şi ne certam". Toate astea au împins-o în depresie, transformând-o într-o femeie fără vise...

Salvată de iubire

Asta până la începutul lui 2016, când printre clienţii săi a apărut Abel. "L-am întrebat ce doreşte, iar el, timid, mi-a zis doar să urc. Am stat în maşină, am vorbit şi mi-a dat bani fără să-mi ceară altceva", spune bihoreanca. Se întâlneau deja de 3 săptămâni când ea i-a povestit chinul în care trăia. Bărbatul i-a mărturisit că s-a îndrăgostit de ea şi voia s-o salveze de proxenet.

Aşa a decis Anabela să fugă din nou. L-a trimis pe Florin la cumpărături, şi-a luat de mână cei doi copii, şi-a pus în geantă doar acte şi a luat primul autobuz spre satul unde locuia o mătuşă. A stat la ea două săptămâni, până când ea şi Abel au găsit o chirie unde să se mute împreună. După două luni, au făcut şi cununia civilă. Pentru a scăpa de insistenţele şi vizitele lui Florin, cei doi au decis apoi să se mute în Arad.

În Oradea au revenit de curând, pentru că traficantul a lăsat-o, în sfârşit, în pace. "Mai sună câteodată copiii şi mai vine să-i vadă, dar asta e tot", mărturiseşte Anabela.

Greu de angajat

Cuplul trăieşte acum o viaţă fericită, chiar dacă doar Abel întreţine familia. După ce a urmat un curs de coafură, Anabela s-a angajat în acest domeniu anul trecut, însă după câteva luni a renunţat. Proprietara salonului primise o somaţie că trebuia să-i reţină din bani: tânăra adunase datorii serioase la bugetul local numai din amenzile de pe Borşului!

"Asta e cea mai mare problemă pe care o întâmpină o victimă când vrea să renunţe. Ea a adunat circa 70.000 lei, sumă care potrivit legii se plăteşte prin relocarea a 1/3% din salariu către Primărie, astfel că în mână mai primeşte doar două treimi din el. Or, pentru a plăti întreaga sumă ar trebui să lucreze ani de zile", explică Cristina Minculescu.

Chiar şi aşa, Anabela e norocoasă. Are acum un bărbat care o iubeşte, iar cu ajutorul Cristinei şi al Centrului a trecut peste depresie. Spre deosebire de ea, nu multe victime ale exploatării sexuale se încumetă să reclame abuzurile şi să ceară ajutor. Majoritatea rămân în continuare închise în propria suferinţă, uitând că există speranţă...

HELP!

Unde poţi cere ajutor

Problema traficului de persoane este una în creştere, iar autorităţile se arată depăşite de situaţie, de aceea sprijinul ONG-urilor este esenţial. 

Cum sediul centrului din Oradea trebuie păstrat secret pentru a le feri pe victime şi pe coordonatori de probleme, cei care doresc să ceară ajutorul o pot face doar telefonic (0749951798, 0259.411.373) sau prin email (anitp.oradea@mai.gov.ro), luând legătura cu specialiştii de la Centrul Creștin Betania și Centrul Regional Oradea al ANITP, care le vor ajuta şi redirecţiona către asociaţia Centrului Betania.