Orădeanca Ioana Mihăilă, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, prevesteşte noi restricţii anti-Covid: "Cred că sunt iminente"

De profesie medic endocrinolog, dar unul care a preferat să lucreze în sistemul privat, sătulă de neajunsurile clinicilor publice, Ioana Mihăilă recunoaşte că este încântată de funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii pe care o ocupă de şase săptămâni. "Am ocazia să schimb tot ce ştiu că nu merge. Sau măcar să încerc, să văd că se mişcă ceva", spune medicul, cu ocazia unui interviu acordat BIHOREANULUI, primul în noua calitate.

Responsabilă cu investiţiile derulate de Minister, Mihăilă prevesteşte măsuri "sănătoase" pentru digitalizare, inclusiv mult-doritul dosar electronic al pacientului. Până atunci, însă, sistemul medical românesc trebuie să nu se prăbuşească în faţa valului III al pandemiei de Covid-19, care loveşte dur, inclusiv în Oradea, şi care, cel mai probabil, va impune noi restricţii.

Fără carantină, dar cu restricţii

- După un an de pandemie, Oradea a reintrat în scenariul "roşu". Numărul de bolnavi creşte, ca de altfel în toată ţara. E întemeiată temerea că va fi şi mai rău?

- Depinde de noi. Dacă respectăm măsurile de precauţie, în ciuda faptului că suntem obosiţi şi sătui de toate restricţiile, avem şanse să trecem cu bine peste acest val III. Spre deosebire de valul din noiembrie, suntem mai bine pregătiţi în a gestiona cazurile severe, dar trebuie să ţinem cont şi de noile riscuri provocate de tulpinile cu o rată de transmitere mai mare.

- Cum se explică creşterea numărului de cazuri din ultimele săptămâni?

- Noile tulpini apărute, împreună cu deschiderea şcolilor şi alte măsuri de relaxare sunt baza transmiterii ridicate. Chiar dacă suntem în plină campanie de vaccinare, imunizările vor fi suficiente abia când vor acoperi un procent semnificativ al populaţiei.

- Este iminentă o nouă carantină naţională?

- Cred că sunt iminente noi restricţii, dar nu o carantină naţională. Nu putem neglija efectul carantinei asupra mediului economic şi educaţiei copiilor.

- Dar, totuşi, aţi menţionat şcolile ca vector de transmitere a Covid-ului. Ar putea reapărea noi restricţii pentru elevi?

- Pentru ciclul preşcolar şi primar, sigur nu.

- Cât de eficientă este monitorizarea elevilor, în şcoli, pentru prevenirea infecţiilor? Testele rapide cumpărate de Ministerul Sănătăţii sunt folosite, dat fiind că nu există o reţea medicală funcţională în şcoli?

- Toate şcolile au un stoc semnificativ de teste, dar este adevărat că nu multe s-au folosit, pentru că există o reticenţă a părinţilor şi a cadrelor didactice. Şi, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, şi o lipsă de personal pregătit să realizeze testele, e o problemă care nu se poate rezolva de azi pe mâine.

Oradea a gestionat bine pandemia

- Poate fi intensificată campania de vaccinare? În Bihor, săptămâna trecută, nu puteai să te programezi la niciun centru...

- Începem un proiect pilot în Timişoara, prin care ducem la medici de familie vaccinuri care pot fi păstrate în condiţii normale. Ne bazăm pe datele din campanii anterioare de vaccinare, cum a fost cea antigripală, în care s-au imunizat 2 milioane de persoane într-un interval scurt. Centrele de vaccinare vor rămâne funcţionale şi vor fi chiar suplimentate.

- O condiţie esenţială este să existe suficiente doze de vaccin...

- Aşa este, dar calendarul livrărilor este mult mai optimist începând cu aprilie, când se preconizează că vom primi 5 milioane de doze.

- Cunoaşteţi situaţia din spitalul Covid din Oradea? Sunteţi mulţumită de modul în care medicii de aici fac faţă situaţiei?

- Da, Oradea a gestionat bine pandemia, dar cred că personalul medical este epuizat. Ce s-a întâmplat aici, cu secţii ATI pentru pacienţi cu Covid în spitale non-Covid, este un model bun, care trebuie păstrat şi care acum se va extinde în toată ţara.

Vaccinul aduce siguranţă

- Aţi avut o întâlnire cu medicii de familie din Bihor, care au un rol important în tratarea cazurilor asimptomatice sau uşoare. Ce aţi discutat, le-aţi reproşat ceva, au avut nemulţumiri?

- Am vrut să le cer ajutorul în campania de vaccinare anti-Covid extinsă la cabinetele lor. Am discutat despre noul contract cadru, despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Obiectivele noastre sunt de a creşte capacitatea medicului de familie în gestionarea şi diagnosticarea tuturor pacienţilor, lucru pe care şi-l doresc şi ei. Nemulţumirile sunt legate de probleme financiare, de restricţiile pe care le au când trebuie să recomande anumite tratamente şi că foarte greu îşi pot lua concediile de odihnă.

- Sunt deschişi la ideea de a vaccina pacienţii anti-Covid?

- Ca de fiecare dacă când discutăm de un grup profesional lărgit, nu putem face generalizări. Mă aştept ca unii să fie foarte cooperanţi, aşa cum alţii să dorească în continuare ca imunizarea să se facă în centre.

- Ce este de făcut cu medicii şi asistentele care refuză vaccinarea anti-Covid?

- Nu pot decât să dau exemplul propriu şi al familiei mele, care s-a vaccinat anti-Covid. Toţi ne simţim mult mai în siguranţă acum.

Dr. Groşan, greu de sancţionat

- Doctoriţa orădeancă Flavia Groşan a ajuns în atenţia ţării după ce a susţinut că a vindecat de la distanţă, prin metode proprii, peste 1.000 de pacienţi Covid şi a criticat medicii din spitale, spunând că omoară şi le fac rău pacienţilor. Credeţi că trebuie sancţionată?

- Atunci când un medic comunică public, din calitatea sa de medic, trebuie să fie în acord cu ghidurile şi protocoalele validate de societăţile profesionale, dar nu cred că există modalităţi de sancţionare a abaterilor de la acest mod de comunicare. Este clar că asistenţa spitalicească pentru pacienţii Covid este necesară, mai ales atunci când vorbim de forme moderate sau severe, aşa cum este clar şi că pacienţii cu forme uşoare pot să se vindece fără intervenţie terapeutică.

- Este permis ca medicii să testeze medicamente care nu se regăsesc în protocolul agreat pentru Covid-19?

- Nu, nici din punctul meu de vedere, nici al Ministerului. Înţeleg că au fost multe încercări care nu s-au dovedit eficiente, pentru că este o boală nouă, la care nu tot timpul avem răspunsul cel mai bun de la început. Dar aceste tratamente trebuie atent supravegheate, într-o unitate sanitară, care să poată gestiona potenţialele efecte adverse.

- Mesajul doctoriţei Groşan a atras şi un uriaş val de simpatie. În continuare, mulţi oameni cred că există bolnavi închipuiţi şi că medicii din spitale iau bani pentru a-i trata sau, mai grav, pentru a-i omorî. Cum vă explicaţi aceste atitudini? Consideraţi că Ministerul Sănătăţii şi DSP-urile combat eficient dezinformările?

- Îmi este greu să explic, probabil are legătură cu oboseala şi nemulţumirea faţă de restricţii. Activitatea de informare a Ministerului a cunoscut nişte evoluţii favorabile semnificative, dar e clar că autorităţile pot face mai mult şi mai bine.

- Apropo de DSP-uri: cum apreciaţi activitatea Direcţiei din Bihor? Din exterior, pare depăşită de situaţie...

- DSP-urile din toată ţara nu sunt pregătite să răspundă la o provocare cum a fost cea din ultimul an. Reacţia oricărei instituţii depinde foarte mult de oamenii din acea instituţie. Noi încercăm să aducem oameni competenţi, nu neapărat comozi politic.

Dosare electronice pentru pacienţi

- Care sunt sarcinile dvs. în Ministerul Sănătăţii? Ce v-aţi propus să realizaţi?

- Am atribuţii legate de investiţii, iar când m-am dus la Minister am spus că nu voi pleca până nu dau primul click în dosarul electronic de sănătate. O prioritate este şi creşterea ponderii serviciilor în asistenţa prespitalicească, prin investiţii în medicina de familie şi ambulatorie.

- Ce investiţii are în agendă Ministerul?

- Continuă investiţiile din POIM pentru dotări în spitalele Covid, unde deja s-au investit mai mult de 300 milioane euro. Mai avem 50 milioane euro disponibili pentru investiţii în infrastructura de gaze medicale, instalaţii electrice şi de detecţie incendii. Apoi urmează investiţiile care vor fi cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în paralel cu reforme ale managementului spitalicesc. Vom demara şi Programul Operaţional Sănătate, unde ne vom concentra pe infrastructura spitalicească mare.

- Ce măsuri de digitalizare trebuie aplicate în sănătate?

- Cea mai importată este interoperabilitatea bazelor de date. Există tot felul de registre şi baze de date, dar nu comunică între ele. Şi accesibilitatea e importantă: eu, ca medic specialist, să nu mă uit pe toate hârtiile pacientului, ci să am acces la dosarul lui electronic. De asemenea, pacientul să aibă tot timpul accesibile datele financiare şi medicale, pentru că este cel care poate controla cel mai bine banii care se cheltuie pentru el în sistemul de sănătate.

- În prezent, cum se împacă medicii de familie cu serviciile digitale? Ştiu să dea reţete de la distanţă?

- Da, ei au fost cu un pas înaintea celorlalte specialităţi, pentru că fac de mult raportări online.

- Până când vor trebui să meargă pacienţii în cabinete pentru bilete de trimitere sau alte documente birocratice medicale?

- Există un proiect pe această temă, pe care CAS îl va implementa până la finalul anului 2023.