Ioana Mihăilă, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Noul spital din Oradea va primi bani europeni (VIDEO)

După şase săptămâni de când ocupă funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, responsabilă fiind de investiţiile din domeniu, Ioana Mihăilă a prezentat sâmbătă, la Oradea, ce finanţări vor avea la dispoziţie spitalele, autorităţile locale şi medicii de familie în următoarea perioadă.

Într-o conferinţă de presă, Mihăilă a spus că unul dintre proiectele care are mari şanse să atragă fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este noul spital de boli infecţioase şi pneumologie din Oradea, pe care Primăria şi CJ Bihor l-au anunţat încă de anul trecut.

Laude pentru administraţia din Oradea

Mihăilă a anunţat că, în forma actuală a PNRR, care nu este definitivă, sunt prevăzute, pentru Sănătate, 3 miliarde de euro pentru investiţii şi 400 milioane de euro pentru digitalizare.

"Vom prioritiza acele investiţii care ajută spitalele să se conformeze la regulile de igienă, siguranţă la incendiu şi la seism", a explicat secretarul de stat. Potrivit lui Mihăilă, managerul Spitalului Municipal din Oradea, Laurenţiu Chiană, a și anunţat-o deja că va depune un asemenea proiect, pentru "ameliorarea staţiilor de fluide medicale, a instalaţiior electrice şi a detectorilor de fum".

Totodată, prioritare vor fi proiectele de investiţii pentru dezvoltarea de unităţi spitaliceşti în domenii deficitare, iar aici o şansă mare va avea Oradea. "Am discutat cu reprezentanţii Primăriei Oradea, au transmis că vor finaliza în luna martie studiul de fezabilitate pentru spitalul nou de pneumologie şi boli infecţioase. Doresc să aplice pentru finanţare în PNRR şi îi încurajez să facă lucrul acesta, pentru că sunt destul de avansaţi, este un proiect matur şi vom selecta proiectele cu un anumit grad de maturitate, pentru că termenul de finalizare şi operaţionalizare a spitalelor şi cabinetelor (n.r. finanţate prin PNRR) este august 2026", a declarat Mihăilă.

"Vom fi foarte atenţi în a selecta acele unităţi sanitare care au şanse să finalizeze. Cred că, la cât e de eficientă administraţia orădeană în a finaliza investiţiile, va reuşi", a mai spus secretarul de stat, care în toamnă a candidat la funcţia de primar al municipiului Oradea.

Mai multă putere pentru medicul de familie

O altă componentă importantă a PNRR, în Sănătate, va fi dedicată investiţiilor în asistenţa medicală prespitalicească, adică cabinetele medicilor de familie şi policlinici. Ministerul Sănătăţii vrea să finanţeze 200 de centre comunitare integrate, un fel de policlinici care vor fi amenjate în zonele rurale sărace, dar şi dotări pentru 2.000 de cabinete de medicină de familie, de la sate şi din oraşele mici.

"Dorinţa noastră este să dăm mai multă putere medicului de familie, să-şi desfăşoare activitatea cât mai aproape de pacient. Ştim că pacienţii de multe ori nu au acces la servicii medicale, din cauza distanţei dintre locul lor de domiciliu şi unitatea medicală, motiv pentru care dorim ca o parte din analizele medicale, mai ales cele care au legătură cu diagnosticul precoce şi monitorizarea afecţiunilor cronice, să poată să se desfăşoare în cabinetul medicului de familie, dar şi anumite activităţi de prevenţie, precum testarea Babeş-Papanicolau", a spus Mihăilă. Pentru asta, însă, medicii de familie vor trebui să urmeze cursuri de specializare.

Ministerul Sănătăţii mai vrea să amenajeze în ţară 100 de cabinete de planificare familială şi să investească în caravane medicale, care să ofere asistenţă de specialitate în mediul rural.

"PNRR nu este doar despre investiţii, ci şi despre reforme. Este imperios necesar să schimbăm piramida cheltuielilor din sănătate şi să creştem numărul de servicii oferite în asistenţa primară şi ambulatorie. Dorim ca accesibilitatea serviciilor în ambulator să crească, prin modificări ale contractele cadru, aşa încât să facem mai tentată activitatea în ambulatoriu decât în spital, la nivel de furnizor de servicii medicale", a spus Mihăilă. Altfel spus, spitalele vor fi stimulate financiar pentru activitatea din policlinici, ca să nu mai interneze decât pacienţii care au nevoie cu adevărat de aceste servicii.

Pacientul, cel mai bun "anchetator"

La capitolul digitalizare, Mihăilă a anunţat că se doreşte eficientizarea Casei de Asigurări, introducerea unui sistem naţional de telemedicină, dar şi crearea unui dosar electronic al pacienţilor, în care să aibă acces atât medicii şi furnizorii de servicii medicale, cât şi cetăţenii, care să-şi poată consulta datele medicale şi costurile pe care le-au avut. Acest lucru, a explicat Mihăilă, va duce la creşterea controlului în sistem, pentru că nicio autoritate nu poate verifica mai bine serviciile medicale decontate în numele pacienţilor decât aceştia înşişi.

Pe lângă PNRR, sistemul medical din România va mai accesa fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate, un program unic în UE, anume creat pentru ţara noastră. "Este în valoare de peste 4 miliarde de euro şi aici ne vom concentra pe infrastructura spitalicească mare, deoarece avem mai mult timp să finalizăm investiţiile", a spus Mihăilă. Prin acest program, ar urma să fie construite şi mai multe spitale regionale, dar detaliile încă nu au fost stabilite.

Modelul Oradea, extins în ţară

Pe de altă parte, Mihăilă a mai anunţat că modelul ales de autorităţile publice din Oradea, care au amenajat secţii de terapie intensivă destinate pacienţilor cu Covid-19 şi în spitale non-Covid, cum sunt Spitalul Judeţean şi Spitalul privat Pelican, va fi aplicat în toată ţara. Potrivit secretarului de stat, se lucrează la modificarea unui ordin prin care se va recomanda reorganizarea spitalelor, astfel încât fiecare să aibă un circuit Covid şi unul non-Covid.

"Făcând asta, vom beneficia de fluxuri de pacienţi Covid şi în spitale în care până acum nu intrau, ceea ce va aduce şi un alt beneficiu: în momentele de acalmie a pandemiei, spitalul Covid va putea fi redeschis şi pentru restul pacienţilor", a declarat Mihăilă. În plus, această reorganizare va duce la creşterea capacităţii de Terapie Intensivă pentru pacienţii infectaţi cu Sars-Cov-2.

Despre imunizarea împotriva Covid-19, secretarul de stat a spus că în luna aprilie România ar urma să primească 5 milioane de doze de vaccinuri, inclusiv de la Johnson&Johnson. "Are eficienţă bună, dar şi condiţii de păstrare similare cu AstraZeneca, între 2 şi 8 grade Celsius, putând fi administrat, în perspectivă, şi la cabinetele medicilor de familie", a declarat Mihăilă.