URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 22 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Csomortanyi Istvan, președintele PPMT, explică rezultatul lamentabil la Bacalaureat al elevilor maghiari prin imposibilitatea de a trece examenul la limba română. El propune ca elevii maghiari din România să învețe româna ca pe o limbă străină. Şi adevărul e că, de data asta, Csomortanyi are perfectă dreptate. Poți să te naști în România, dar dacă limba ta maternă e maghiara, pentru tine româna va fi mereu o limbă străină...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
01 Mai 2011, 13:16

Preşedintele Federaţiei Române de Speologie: "Bihorul are printre cele mai frumoase peşteri din lume"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Viorel Lascu poate spune că a cunoscut lumea de la cer la pământ, ba chiar mai jos de el. Specialist în aeronautică, preşedintele Federaţiei Române de Speologie a lăsat avioanele pentru a se dedica altor mari pasiuni: muntele şi speologia.

De aproape 20 de ani conduce această federaţie, cunoaşte toate peşterile României şi e convins că Bihorul are printre cele mai frumoase cavităţi din Europa, ba chiar din lume. Îl întristează însă că primarii şi politicienii care conduc judeţul parcă nu vor să profite de acest avantaj, fiindcă nu le amenajează şi nu le promovează la adevărata lor valoare. Rămân astfel necunoscute, când ar putea fi pline de turişti...

- Sunteţi specialist în aeronautică şi totodată preşedintele federaţiei speologice. Cum se împacă cele două domenii?

- În ‘90 m-am desprins de aeronautică, după ce 7 ani am construit avioane militare. Atunci puteam fie să-mi continui munca în străinătate, fie să-mi găsesc altă cale în viaţă în România. Am rămas, din dorinţa de a face ceva într-o ţară care trebuia redescoperită.

Că am ales speologia i-o datorez zonei în care m-am născut, Hotărel de lângă Ştei, şi tatălui meu, care, când aveam 12 ani, mi-a făcut cadou o lampă şi o cască minieră cu care exploram peştera de la Fânaţe. Voiam să-i găsesc comorile, însă mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, comoara consta în valoarea peisagistică şi culturală a peşterii. Apoi, în 1993, am avut curajul să incit un grup de speologi la a crea prima federaţie română independentă guvernamental.

Experienţa mea în aviaţie mi-a dat rigurozitate, necesară la coborârile în subteran, şi mă ajută să am o viziune de ansamblu asupra lumii peşterilor.

- Care sunt cele mai valoroase peşteri bihorene? Sunt ele amenajate pentru turişti?

- Bihorul, Alba şi Clujul au cele mai multe peşteri importante din România. Sunt aproape 4.000 de peşteri în Apuseni, iar Bihorul poate să se laude cu superlativele: cea mai lungă peşteră din România - Peştera Vântului de la Şuncuiuş, cea mai adâncă, în platoul Vărăşoaia, şi printre cele mai frumoase peşteri din lume: Peştera Micula, Piatra Altarului, Peştera Urşilor.

Din păcate, stăm foarte prost la capitolul peşteri amenajate, pentru că ne lipseşte voinţa de decizie, politică şi administrativă. Peştera Urşilor, care este amenajată, necesită o îmbunătăţire radicală. E ca maşina Dacia: cândva era îndrăgită de toată lumea, dar s-a uzat moral.

- Cât de valoroase sunt picturile rupestre descoperite anul trecut în peştera Coliboaia?

- De o valoare inestimabilă. E pentru prima dată în Europa de Est când se descoperă desene ale primilor oameni moderni, de acum 35-40.000 de ani. O astfel de descoperire ar trebui pusă la loc de cinste în patrimoniul naţional, lângă mănăstirile din Moldova sau Delta Dunării. Bizară este slaba mobilizare din partea Parcului Apuseni şi a altor instituţii de a susţine demersurile Muzeului Ţării Crişurilor în a face o cercetare de nivel internaţional la Coliboaia.

- Ce mai fură hoţii din peşteri?

- Nu doar se fură cristale sau oase din peşteri, ci se şi distrug formaţiuni, amprente. Sunt mâini criminale, ale unor oameni bine documentaţi, care fac asta. Ce se întâmplă dacă ia baciul Ioane o piatră? O duce acasă, eventual o pune pe curechi. Dar ceea ce se distruge în peşteri se vinde la târguri specializate pe bani serioşi.

- Mai avem cavităţi transformate de localnici în gropi de gunoi?

- Această tendinţă a scăzut, însă e dificil să spui sătenilor să nu mai arunce gunoaiele unde s-au obişnuit, dacă nu le dai pubelă şi nu le ridici gunoiul săptămânal. Primarii ar trebui să fie mai preocupaţi. E nevoie de militarismul german pentru a face educaţie de mediu.

- Străinii sunt mai bine dotaţi şi pregătiţi ca speologii noştri?

- Din punct de vedere al pregătirii, România este în primele cinci ţări, alături de Franţa, Spania, Italia. Noi ţinem şcoli şi stagii pentru speologii din Europa. Avem însă veşnica problemă a românilor: insuficienţa resurselor financiare. Dacă am avea turism speologic, ar fi şi resurse.

- Ce se întâmplă la Peştera Urşilor? E posibil să devină proprietatea unei firme private?

- Peştera nu poate fi în România proprietate privată. În schimb, orice persoană sau firmă poate să amenajeze o peşteră. Peştera Urşilor este în administrarea Parcului Naţional Apuseni, firma privată doar exploatează partea turistică.

- Aveţi o pasiune pentru recondiţionarea caselor vechi. Cum aţi descoperit acest hobby şi câte case aţi pus la punct?

- Pasiunea a început prin ‘94-‘95, când lucram în Alsacia la recondiţionat case vechi. Acolo am descoperit că valoarea unei case vechi e mai mare decât a unui bloc. La noi am recondiţionat ceea ce acum este Muzeul Românesc din Salonta, centrul de primire a turiştilor şi nouă case din Roşia.

- Au priză aceste gospodării la turişti?

- Există oameni care îşi doresc să locuiască în ele şi sunt alţii care sunt încântaţi numai să le vadă, dar au nevoia confortului. Mă întreabă: "N-ai televizor, radio aici?".

- Cum vedeţi transformarea platoului Padiş într-o staţiune de schi?

- Susţin acest proiect, dar ca staţiune corect făcută, adică să aibă apă curentă, electricitate şi mijloace de evacuare a deşeurilor. Nu ca Vârtopul, care e sufocat de construcţii aiuristice, oamenii se bat între ei care să aibă apă, curentul cade tot la două zile, iar mâine-poimâine o să iasă tot conţinutul foselor septice în Arieş. Şi atunci ce am făcut? Am creat, în loc de o staţiune de recreere, un dezastru ecologic. Padişul nu trebuie să împărtăşească acest destin.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2103 RON
  • 1 EUR = 4.7315 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON