Preşedintele Federaţiei Române de Speologie: "Bihorul are printre cele mai frumoase peşteri din lume"

Viorel Lascu poate spune că a cunoscut lumea de la cer la pământ, ba chiar mai jos de el. Specialist în aeronautică, preşedintele Federaţiei Române de Speologie a lăsat avioanele pentru a se dedica altor mari pasiuni: muntele şi speologia.

De aproape 20 de ani conduce această federaţie, cunoaşte toate peşterile României şi e convins că Bihorul are printre cele mai frumoase cavităţi din Europa, ba chiar din lume. Îl întristează însă că primarii şi politicienii care conduc judeţul parcă nu vor să profite de acest avantaj, fiindcă nu le amenajează şi nu le promovează la adevărata lor valoare. Rămân astfel necunoscute, când ar putea fi pline de turişti...

- Sunteţi specialist în aeronautică şi totodată preşedintele federaţiei speologice. Cum se împacă cele două domenii?

- În ‘90 m-am desprins de aeronautică, după ce 7 ani am construit avioane militare. Atunci puteam fie să-mi continui munca în străinătate, fie să-mi găsesc altă cale în viaţă în România. Am rămas, din dorinţa de a face ceva într-o ţară care trebuia redescoperită.

Că am ales speologia i-o datorez zonei în care m-am născut, Hotărel de lângă Ştei, şi tatălui meu, care, când aveam 12 ani, mi-a făcut cadou o lampă şi o cască minieră cu care exploram peştera de la Fânaţe. Voiam să-i găsesc comorile, însă mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, comoara consta în valoarea peisagistică şi culturală a peşterii. Apoi, în 1993, am avut curajul să incit un grup de speologi la a crea prima federaţie română independentă guvernamental.

Experienţa mea în aviaţie mi-a dat rigurozitate, necesară la coborârile în subteran, şi mă ajută să am o viziune de ansamblu asupra lumii peşterilor.

- Care sunt cele mai valoroase peşteri bihorene? Sunt ele amenajate pentru turişti?

- Bihorul, Alba şi Clujul au cele mai multe peşteri importante din România. Sunt aproape 4.000 de peşteri în Apuseni, iar Bihorul poate să se laude cu superlativele: cea mai lungă peşteră din România - Peştera Vântului de la Şuncuiuş, cea mai adâncă, în platoul Vărăşoaia, şi printre cele mai frumoase peşteri din lume: Peştera Micula, Piatra Altarului, Peştera Urşilor.

Din păcate, stăm foarte prost la capitolul peşteri amenajate, pentru că ne lipseşte voinţa de decizie, politică şi administrativă. Peştera Urşilor, care este amenajată, necesită o îmbunătăţire radicală. E ca maşina Dacia: cândva era îndrăgită de toată lumea, dar s-a uzat moral.

- Cât de valoroase sunt picturile rupestre descoperite anul trecut în peştera Coliboaia?

- De o valoare inestimabilă. E pentru prima dată în Europa de Est când se descoperă desene ale primilor oameni moderni, de acum 35-40.000 de ani. O astfel de descoperire ar trebui pusă la loc de cinste în patrimoniul naţional, lângă mănăstirile din Moldova sau Delta Dunării. Bizară este slaba mobilizare din partea Parcului Apuseni şi a altor instituţii de a susţine demersurile Muzeului Ţării Crişurilor în a face o cercetare de nivel internaţional la Coliboaia.

- Ce mai fură hoţii din peşteri?

- Nu doar se fură cristale sau oase din peşteri, ci se şi distrug formaţiuni, amprente. Sunt mâini criminale, ale unor oameni bine documentaţi, care fac asta. Ce se întâmplă dacă ia baciul Ioane o piatră? O duce acasă, eventual o pune pe curechi. Dar ceea ce se distruge în peşteri se vinde la târguri specializate pe bani serioşi.

- Mai avem cavităţi transformate de localnici în gropi de gunoi?

- Această tendinţă a scăzut, însă e dificil să spui sătenilor să nu mai arunce gunoaiele unde s-au obişnuit, dacă nu le dai pubelă şi nu le ridici gunoiul săptămânal. Primarii ar trebui să fie mai preocupaţi. E nevoie de militarismul german pentru a face educaţie de mediu.

- Străinii sunt mai bine dotaţi şi pregătiţi ca speologii noştri?

- Din punct de vedere al pregătirii, România este în primele cinci ţări, alături de Franţa, Spania, Italia. Noi ţinem şcoli şi stagii pentru speologii din Europa. Avem însă veşnica problemă a românilor: insuficienţa resurselor financiare. Dacă am avea turism speologic, ar fi şi resurse.

- Ce se întâmplă la Peştera Urşilor? E posibil să devină proprietatea unei firme private?

- Peştera nu poate fi în România proprietate privată. În schimb, orice persoană sau firmă poate să amenajeze o peşteră. Peştera Urşilor este în administrarea Parcului Naţional Apuseni, firma privată doar exploatează partea turistică.

- Aveţi o pasiune pentru recondiţionarea caselor vechi. Cum aţi descoperit acest hobby şi câte case aţi pus la punct?

- Pasiunea a început prin ‘94-‘95, când lucram în Alsacia la recondiţionat case vechi. Acolo am descoperit că valoarea unei case vechi e mai mare decât a unui bloc. La noi am recondiţionat ceea ce acum este Muzeul Românesc din Salonta, centrul de primire a turiştilor şi nouă case din Roşia.

- Au priză aceste gospodării la turişti?

- Există oameni care îşi doresc să locuiască în ele şi sunt alţii care sunt încântaţi numai să le vadă, dar au nevoia confortului. Mă întreabă: "N-ai televizor, radio aici?".

- Cum vedeţi transformarea platoului Padiş într-o staţiune de schi?

- Susţin acest proiect, dar ca staţiune corect făcută, adică să aibă apă curentă, electricitate şi mijloace de evacuare a deşeurilor. Nu ca Vârtopul, care e sufocat de construcţii aiuristice, oamenii se bat între ei care să aibă apă, curentul cade tot la două zile, iar mâine-poimâine o să iasă tot conţinutul foselor septice în Arieş. Şi atunci ce am făcut? Am creat, în loc de o staţiune de recreere, un dezastru ecologic. Padişul nu trebuie să împărtăşească acest destin.