Final de poveste: Procurorii DNA Oradea acuzați că au băgat spaima în judecători au fost declaraţi nevinovaţi

Celebrul dosar penal deschis în 2019, după lansarea în spaţiul public a unei înregistrări din sediul DNA Oradea, despre judecători "buni" şi "răi" din justiţia locală, a fost clasat, acuzaţiile formulate împotriva a trei foşti procurori anticorupţie şi a unei judecătoare de la Tribunalul Bihor fiind retrase.

Este vorba despre procurorii Cristian Ardelean şi Ciprian Man, acum ambii la Parchetul Bihor, şi de colegul lor, Adrian Muntean, în prezent la Parchetul Hunedoara, învinuiţi că ar fi abuzat de funcţii, terorizând judecători suspectaţi de corupţie ca să le dea sentinţe favorabile, precum şi despre judecătoarea Crina Muntean, fostă vicepreşedintă şi preşedintă a Tribunalului Bihor,  acuzată că i-ar fi instigat să întocmească dosare penale, abuzând de propria funcţie şi convingându-şi alţi colegi să depună mărturii mincinoase împotriva unora dintre victime.

"Interceptaţi" la o cafea 

Dosarul a pornit de la un scandal fără precedent în justiţia bihoreană, care a inflamat spiritele după ce, pe 4 ianuarie 2019, avocatul Răzvan Doseanu (foto) a publicat pe blogul personal o "înregistrare explozivă" realizată după o şedinţă ce avusese loc cu un an înainte, pe 19 ianuarie 2018, în sediul DNA Oradea. În înregistrare se distingeau vocile procurorilor Ciprian Man, fost şef DNA Oradea (2014–2017), Adrian Muntean, şeful de atunci al Serviciului Teritorial (2017-2019), Cristian Ardelean, Lucian Rus şi Cosmin Pantea, singura absentă fiind Felicia Popovici, numită ulterior la şefia instituţiei.

După cum relata atunci BIHOREANUL, procurorii au discutat despre judecătorii de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, plângându-se că unii le desfiinţează dosarele, în timp ce prin dosarele altor parchete "nici nu se uită", calificându-i ca fiind "răi" şi comentând despre cum i-ar putea "linişti" dacă le vor pune câţiva colegi sub inculpare. Ca judecători ostili DNA erau nominalizaţi cei de la Curtea de Apel Oradea - Denisa Vidican, Adina Cioflan şi Laura Soane (pensionate recent, la scurt timp după ce au avansat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), alţii, precum Antik Levente, Ovidiu Musta sau Florian Filimon, fiind descrişi ca favorabili, iar unii, ca Mihail Udroiu, că ar fi "aşa şi-aşa". 

"Frică, temere, nelinişte..."

În aceeaşi zi în care Doseanu făcea publică înregistrarea, la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), cunoscută şi ca Secţia Specială (SS), era depusă o plângere penală din partea Romanian Community Coalition/Coaliţia Românilor, ONG înregistrat în SUA de Cristian Terheş, care peste câteva luni avea să devină eurodeputat PSD. Acesta susţinea că procurorii "premeditau, plănuiau, organizau şi coordonau acţiuni în vederea influenţării judecătorilor". 

La dosar au apărut, ulterior, mărturii şi denunţuri formulate şi de judecători care susţineau că abuzurile procurorilor DNA Oradea şi ale judecătoarei Muntean le-au provocat "stări de frică, temere, nelinişte" şi "mari traumatisme psihice", între ei numărându-se Adina Cioflan, Mihaela Pătrăuş, Ovidiu Galea (care au formulat plângeri), Olimpiu Berindei (şeful secţiei penale din Curtea de Apel Oradea), Florica Roman (proaspăta câştigătoare a concursului pentru şefia acestei instanţe), colegele ei Denisa Vidican şi Raluca Cuc (care au depus mărturii).

Roman, Vidican, Cuc şi Galea fuseseră suspectaţi de abuz în serviciu, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului, fals şi complicitate la fals din cauza unui dosar din 2010 ce viza modul în care un bărbat acuzat de viol a fost scăpat de închisoare.

Suspecţi şi nu prea 

În noiembrie 2019 procurorul Cristian Ardelean a fost pus sub urmărire penală pentru două infracţiuni de şantaj şi alte două de abuz în serviciu, împotriva lui Ciprian Man s-au reţinut cinci infracţiuni de instigare la şantaj şi una de abuz în serviciu, procurorul Adrian Muntean a fost pus sub învinuire pentru trei infracţiuni de şantaj şi trei de abuz în serviciu, respectiv divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, iar Crina Muntean pentru cinci infracţiuni de favorizarea făptuitorului, instigare la mărturie mincinoasă şi două de instigare la abuz în serviciu.

Părţile vătămate au fost judecători de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea care fuseseră în vizorul DNA Oradea: Adina Cioflan şi Angela Tod au fost cercetate într-un dosar care privea înmatricularea unor maşini second-hand în baza unor hotărâri judecătoreşti măsluite, iar Mihaela Pătrăuş, Traian Munteanu şi Mircea Puşcaş au fost anchetaţi pentru o soluţie dată în procesul milionarului sătmărean Vasile Lucuţ, patronul Unicarm, acuzat de agresarea unui inspector sanitar-veterinar.

Trebuie spus că niciunul dintre aceşti judecători nu a ajuns însă în faţa instanţei, acuzele fiind retrase în timpul anchetei. Doar Mircea Puşcaş (foto) a fost dovedit, într-un alt caz, fiind exclus din magistratură şi condamnat la patru ani de detenţie pentru luare de mită.

Faptele nu există

Anchetarea foştilor procurori DNA a tărăgănat patru ani, timp în care aceştia au contestat de mai multe ori durata prea lungă a cercetărilor, iar Înalta Curte le-a dat dreptate de fiecare dată, imputând SS că, din decembrie 2019, nu a mai făcut niciun act de urmărire penală în dosar.

În final, după ultimul proces, din mai 2023, când instanţa supremă a stabilit ca dosarul să fie rezolvat până cel târziu până în mai anul viitor, a venit şi soluţia. Procurorul Marcel Sandu de la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă ÎCCJ, care a preluat dosarul anul trecut, după desfiinţarea Secţiei Speciale, a decis că nu există dovezi care să susţină acuzaţiile aduse celor patru magistraţi bihoreni. 

Potrivit ordonanţei datată 23 iunie a.c., martorii şi denunţătorii audiaţi "nu au fost martori oculari la realizarea elementelor materiale ale faptelor penale invocate" şi "nu pot fi întocmite acte de acuzare sau de trimitere în judecată, chiar dacă un număr foarte mare de persoane, prin declaraţiile date, opinează sau au convingerea că au fost comise infracţiuni, fără să fi perceput fapte concrete cu privire la condiţiile de tipicitate ale acestora".

Doar acuze, nu şi probe

Sandu a arătat că în sesizările şi documentele depuse de martori şi denunţători au existat doar reproşuri referitoare la activitatea celor patru magistraţi orădeni, precum şi discuţiile înregistrate în sediul DNA, dar "criticile referitoare la legalitatea şi temeinicia actelor efectuate de aceştia nu pot sta la baza aprecierii ca fiind existente infracţiunile sesizate".

Înregistrarea, a mai explicat procurorul, nu aduce indicii, probe sau date despre o încălcare a legii. Discuţia a fost una informală, în care participanţii au făcut trimiteri la dosare aflate în lucru, însă, contrar autorilor sesizărilor şi martorilor invocaţi de ei, "nu rezultă presiuni asupra vreunui judecător ori planificarea unor infracţiuni viitoare cu scopul de a-i intimida".

Ca atare, "nu se constată fapte sau elemente concrete care să indice existenţa relei credinţe în desfăşurarea activităţii judiciare", arată ordonanţa, concluzionând că "infracţiunile invocate de persoanele vătămate nu există".

Urmează poliţiştii

Clasarea dosarului a fost dispusă şi pentru un lung şir de acuze pentru care cercetările au fost pornite doar cu privire la faptă, fără să fie identificat vreun suspect: şantaj, abuz în serviciu, instigare la inducerea în eroare a organelor judiciare, până la represiune nedreaptă, ultraj judiciar şi chiar tortură, complicitate la tortură. Toate infracţiuni extrem de grave, despre care judecătorii pretindeau că ar fi fost comise de procurorii DNA şi de judecătoarea Muntean, dar care s-au dovedit simple acuzaţii sonore.

Tot prin ordonanţa de clasare, cercetările au fost disjunse şi declinate în favoarea DNA cu privire la poliţiştii judiciari ai DNA Oradea, acuzaţi că ar fi fost părtaşi ori ar fi comis chiar ei fapte penale precum fals informatic, complicitate la abuz în serviciu, inducerea în eroare a organelor judiciare prin ticluirea de probe nereale, toate împotriva unui judecător, cu scop de răzbunare. E de aşteptat, însă, ca rezultatul să fie acelaşi.

Cine a înregistrat?

Contactat de BIHOREANUL, procurorul Ciprian Man susţine că ordonanţa de clasare "este dovada că la DNA Oradea nu s-au comis abuzuri".

La fel spune şi procurorul Cristian Ardelean, care încă aşteaptă "să se dezlege misterul acelei înregistrări" puse în circulaţie de avocatul Răzvan Doseanu, apărătorul multor inculpaţi pentru corupţie. "Să ştim şi noi cine a făcut-o şi în ce scop. Deşi am făcut plângere penală, încă nu am aflat", spune procurorul. 

Judecătoarea Crina Muntean a refuzat să facă declaraţii, susţinând că soluţia nu i-a fost comunicată şi, deci, nu-i cunoaşte conţinutul.

Proces disciplinar

Ancheta penală împotriva celor patru magistraţi a fost dublată şi de o acţiune disciplinară a Inspecţiei Judiciare faţă de Ciprian Man şi Cristian Ardelean, pentru "manifestări ce aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu". 

Procurorilor li s-a imputat că au făcut "o serie de afirmaţii prin care au fost încălcate standardele de conduită impuse magistraţilor", dar şi că "limbajul utilizat la adresa unor judecători este de natură a contraria şi indigna opinia publică", existând "îndoieli cu privire la seriozitatea, independenţa, imparţialitatea şi integritatea procurorilor".

Consiliul Superior al Magistraturii a respins acţiunea, şi încă de două ori, dar de fiecare dată soluţia a fost atacată de Inspecţie, ultima oară în luna mai a.c. Procesul se află, din nou, în faţa completului de 5 judecători al Înaltei Curţi şi rămâne de văzut cum va fi finalizat...

NO COMMENT

Judecătoare acuzatoare

Judecătoarea Florica Roman (foto), care recent a câştigat concursul pentru şefia Curţii de Apel Oradea, martor în dosarul deschis celor patru magistraţi, a declarat în timpul cercetărilor că procurorii i-au transformat pe judecători în "ţinte", urmărind "aranjarea completelor de judecată, prin teroarea exercitată împotriva lor, eliminându-i pe unii prin trimiterea în judecată şi indicând în locul lor alţi judecători agreaţi, astfel încât să constituie «complete bune» şi «complete rele»", dar şi că "nu s-ar fi putut ajunge la o asemenea situaţie de terorizare a judecătorilor de către procurorii DNA dacă nu ar fi ajutaţi chiar din interiorul magistraţilor judecători de unii colaboratori zeloşi ai structurilor DNA, precum judecătoarea Crina Muntean, care din 2010-2012 era într-o relaţie foarte apropiată cu procurorul Ciprian Man, văzut aproape non-stop în biroul său din cadrul Tribunalului".

De data aceasta, Florica Roman a refuzat să mai facă declaraţii. "Am avut doar calitatea de martor în dosar şi nu am de făcut niciun comentariu privind soluţia dată", a transmis ea prin intermediul purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel.

Roman a obţinut 10.000 euro daune morale din partea statului după ce ancheta DNA Oradea care o vizase a fost clasată.