Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a României a admis, marţi, o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea într-un proces de corupţie, în care acesta a şi fost condamnat în primă instanţă la 3 ani de închisoare, chiar lunea aceasta, pentru luare de mită.
Scoase din probator
Sesizată asupra presupusei neconstituţionalităţi, CCR a decis că prevederile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituţionale numai "în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991", conform unui comunicat al CCR.
Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:
"Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege".
Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991:
"(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:
d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni."
Potrivit G4Media.ro, Decizia CCR ar însemna că se interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii.
O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală.
Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate", a explicat avocata Elenina Nicuţ pentru site-ul citat.
Aceasta afirmă că "este surprinzătoare decizia CCR din mai multe motive", în primul rând pentru că "reproduce în mare parte una dintre propunerile legislative de modificare a Codului de procedură penală din perioada 2017-2018, iar în al doilea rând deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională".
"Nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme", completează avocata Elenina Nicuţ.
Scapă şi criminalii
Pe de altă parte, un procuror susţine, pentru acelaşi site, că "Decizia va crea controverse în mediul judiciar cu privire la înregistrările existente deja în dosarele penale şi va împiedica în mod cert utilizarea oricăror înregistrări viitoare".
Altfel spus, potrivit Deciziei CCR, înregistrarile obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) în activitatea de culegere de informaţii nu pot fi utilizate ca probe, dar serviciile de informaţii au totuşi obligaţia să informeze procurorii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, dacă în timpul culegerii de informaţii cu ajutorul MSN află de săvârşirea vreunei infracţiuni.
Concret, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI respective ca probă în ancheta penală.
Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliţia, nu cu serviciile.
"Iei mandat judiciar şi te rogi să mai spună o dată. Interceptarea pe MSN în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol nu poate fi folosită în noul dosar judiciar", au explicat experţi practicieni pentru G4Media.ro.
În schimb, a decis CCR, înregistrările audio-video făcute cu telefonul de o persoană sau cele de pe camerele de supraveghere pot fi folosite în ancheta penală.
Nu este prima dată când CCR emite decizii privind neconstituţionalitatea colaborării dintre serviciile de informaţii şi parchete. În februarie 2016, CCR a decis că serviciile nu pot ajuta procurorii să adune probe în anchetele penale. Potrivit CCR, probele trebuie strânse de procurori doar cu poliţia, care nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii, având numeroase scurgeri de informaţii inclusiv către infractori.
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.