Cristian Ile, administrator a 12 asociaţii de proprietari din Oradea: "Nu poţi să te închizi în casă şi să nu îţi pese de ce este în jur"

În fiecare zi, lui Cristian Ile îi sună telefonul de cel puţin 50 de ori. Peste 4.000 de orădeni şi-au lăsat grijile convieţuirii la bloc în sarcina lui, fiind administratorul a 12 asociaţii de proprietari din oraş. Astfel, lesne de înţeles, bărbatul are zilnic de rezolvat numeroase probleme, de la ţevi sparte, până la spaţii verzi vandalizate ori certuri pe locurile de parcare.

După ce, timp de 8 ani, a fost responsabil de relaţia municipalităţii cu asociaţiile de proprietari, dar şi cu controlul acestora, din 2013 Cristian Ile, de profesie jurist, a decis să renunţe la viaţa de bugetar şi a înfiinţat o firmă care asigură administrarea asociaţiilor. Aşa că, deşi el însuşi stă la casă, seară de seară este între blocuri, adunând bani de întreţinere ori căutând soluţii pentru felurite avarii apărute.

Conductele noi, mai rele decât cele vechi!

- Aţi renunţat la un job în Primărie, pentru a deveni administrator de asociaţii. De ce?

- Nu mă mai motiva salariul. Lucram mult după programul din Primărie, pentru că la asociaţii întâlnirile sunt după-amiaza, dar câştigam puţin.

- Câte asociaţii aveţi în administrare şi în ce zone? Câţi locatari adună ele?

- Am contract cu 12 asociaţii, din toate zonele oraşului, cu un total de 2.000 de apartamente.

- Care sunt cele mai frecvente probleme ale unei asociaţii de proprietari? De ce se plâng oamenii cel mai mult?

- Reparaţiile. La blocurile vechi, conductele de apă, încălzire şi canalizare sunt vechi, la blocurile noi sunt prin pereţi. La multe blocuri a trebuit să schimbăm chiar şi conductele de apă rece făcute în 2002, pentru că sunt din materiale mai proaste decât cele de acum 40 de ani. Apoi, mai avem deratizări, intervenţii la faţade, îngrijirea spaţiilor verzi...

"Omul plăteşte, dacă ştie de ce"

- Trebuie să alergaţi după oameni, să-şi plătească facturile?

- Nu, lucrurile funcţionează dacă există dialog între administrator şi proprietari. Trebuie să le explici ce zice legea sau ce trebuie făcut, iar ei înţeleg. Omul plăteşte, dacă ştie de ce, iar pensionarii sunt primii. Sigur, în fiecare asociaţie avem persoane care plătesc mai greu, dar nu neapărat pentru că nu au bani. Sunt acei oameni delăsători faţă de tot ce înseamnă viaţa lor.

- Cum gestionaţi problema parcărilor?

- Dacă te înţelegi cu proprietarii la orice, la parcări sigur nu. Fiecare vrea cel puţin un loc, chiar şi unde nu se poate. Am un exemplu pe Ştefan cel Mare, cu peste 200 de cereri de parcări de domiciliu şi 150 de locuri. Am încercat să le explic că mai bine dacă nu se atribuie, dar ei în continuare asta cer, chiar dacă inevitabil unii vor rămâne pe dinafară.

"Nu mai există muncă voluntară"

- O lege nouă prevede că datoriile la asociaţie vor fi trecute în coala funciară. Cum vedeţi această decizie?

- Este foarte importantă şi binevenită, pentru că adesea asociaţiile rămâneau cu paguba, după executarea silită a unei locuinţe. Iar datoriile le plăteau, desigur, ceilalţi locatari.

- Primăria obligă asociaţiile de proprietari să ia în grijă spaţiile verzi din jurul blocurilor. Cum gestionaţi această problemă?

- Majoritatea oamenilor conştientizează că le aparţin acele spaţii. Dacă stai la bloc, nu poţi să te închizi în apartament şi să nu îţi pese de ce este în jur. În plus, oamenii văd că în oraş parcurile şi străzile sunt curate şi ştiu că şi bucăţica lor trebuie să fie la fel.

- Mai sunt dispuşi oamenii să iasă la muncă voluntară în faţa blocului, să planteze pomi ori flori?

- Nu mai există aşa ceva. Poate la asociaţiile mici mai găseşti un voluntar, dar cât timp lucrările se fac corect şi la timp de firme specializate, oamenii nu comentează la plată.

"Oamenii au înţeles rostul colectării selective"

- Cât de mulţumit sunteţi de sistemul de salubritate al asociaţiilor? Ce sugestii de îmbunătăţire aveţi?

- A fost un lucru bun că s-au închis ţarcurile, dar am asociaţii care au un ţarc comun cu alte trei-patru, iar aici gestionarea devine problematică. Încerci să-ţi educi vecinii că trebuie să colecteze corect, dar depinzi de alţii.  

- Respectă oamenii colectarea selectivă a deşeurilor?

- Da, am făcut şedinţe, s-au pus afişe, iar oamenii au înţeles ce obligaţii au. Am avut o singură amendă, în zona Posada, pe care am contestat-o şi am câştigat, tocmai pentru că ţarcul este comun pentru patru asociaţii.

- RER Vest şi Primăria au implementat un program pilot de colectare selectivă în trei fracţii. Credeţi că e posibilă extinderea lui în tot oraşul?

- Am trei asociaţii în acest program şi răspund bine. Oamenii şi-au dat seama de utilitatea programului şi se conformează. Eu cred că fără probleme ar putea fi extins în tot oraşul.