URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 18 AUGUST 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum câţiva ani, când uzina DNA-ului duduia, cel mai simplu mod pentru ca un primar să intre la puşcărie era să bage banii comunităţii locale în fotbal. Mulţi oameni de afaceri şi politicieni au păţit-o, dar la noi nu a fost cazul. Şi asta nu neapărat fiindcă edililor le era frică de slujbaşii doamnei Kövesi, ci pentru că Ilie Bolojan avea o indiferenţă feroce faţă de fenomenul sportiv.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa joia trecută – pe Facebook, căci aşa comunică oficialii noştri de când au descoperit că internetul e cel mai ieftin instrument de propagandă – o nouă licitaţie pentru cei 28,55 km de autostradă dintre Chiribiş şi Biharia, pentru care ultimul contract, încheiat în 2020 cu o asociere de firme din grupul Selina, a fost reziliat în luna mai...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Clima (de la grecescul klima care înseamnă înclinaţia razelor solare) reprezintă regimul caracteristic al vremii unei regiuni pe timp îndelungat. Regimul climatic se caracterizează printr-o relativă stabilitate, modificările putând fi urmărite numai prin observaţii îndelungate şi pe perioade lungi de timp.
27 Iulie 2022, 08:00

Bihorul, la eurocent: Pe ce au cheltuit autoritățile și firmele din Bihor miliardele atrase din bani europeni?

Bihorul, la eurocent: Pe ce au cheltuit autoritățile și firmele din Bihor miliardele atrase din bani europeni? NICI SUS, NICI JOS. Între cele 41 de județe ale României, plus municipiul București, Bihorul este pe locul 13 în clasamentul sumelor contractate din bani europeni în actualul exercițiu financiar european. Campioană este Capitala, cu 19,7 miliarde de lei, urmată de Ilfov (11,4), Constanța (8,6), Iași (8,3) și Cluj (6,8) (sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În ultimii 7 ani, în Bihor s-au contractat investiţii de aproape 4 miliarde de lei exclusiv în proiecte cu finanţare europeană. Dintre acestea, jumătate au ajuns până acum la final şi au atras efectiv 787 milioane de lei, dintr-o valoare totală de 1,1 miliarde. 

Celelalte încă "aleargă" spre linia de finiş, iar, dacă o vor atinge, valoarea totală a proiectelor europene din Bihor va urca la 3,9 miliarde de lei, ceea ce poziţionează judeţul pe locul 13 în clasamentul naţional. 

Cum vin banii europeni

Exerciţiul financiar bugetar european 2014-2020 a avut în România 6 programe de finanţare: Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Programul Operaţional Competitivitate (POC), Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT). 

Pentru Bihor, cel mai prolific a fost POR, unde s-au semnat 221 de contracte în valoare totală de 2,236 miliarde de lei. Alte 70 de contracte au fost pe POIM (1,495 miliarde), 55 în POC (126 milioane), 20 în POCU (70,8 milioane), 7 în POCA (11,3 milioane) şi unul în POAT, acesta fiind, după cum îi spune şi numele, un program dedicat structurilor responsabile de managementul fondurilor. De altfel, singurul proiect din POAT aparţine Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, care gestionează şi proiectele din judeţul nostru.

Pe jumătate

Potrivit datelor publicate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în Bihor s-au semnat în acest exerciţiu bugetar 374 contracte, în valoare totală de 3,944 miliarde de lei, din care 2,704 miliarde sunt bani nerambursabili, iar diferenţa de 1,2 miliarde reprezintă contribuţia beneficiarilor. 

Suma totală a proiectelor semnate plasează Bihorul pe locul 13 în ţară, departe de lideri precum Constanţa (8,6 miliarde lei), Iaşi (8,3) sau vecinii din Cluj (6,8). Un calcul matematic arată că, împărţită la cei peste 570.000 bihoreni, suma totală atrasă în judeţ din fonduri europene dă o medie de 4.700 de lei pe locuitor.

Până la data de 31 martie, când MIPE a făcut ultima raportare publică, din cele 374 de proiecte contractate în Bihor, aproape jumătate (169) au fost finalizate. Aşadar, se poate spune că judeţul a atras, până acum, 786 milioane de lei de la UE, pe lângă care a mai pus 314 milioane. Dacă beneficiarii proiectelor vor reuşi să închidă la timp şi celelalte proiectele semnate rămâne de văzut...

"Ciot" de autostradăâ

Printre proiectele finalizate se numără investiţii mari ale Consiliului Judeţean Bihor şi ale Primăriei Oradea. De pildă, reparaţiile capitale de la sediul Muzeului Ţării Crişurilor, finanţate prin POR cu 21,6 milioane lei (din care 16,8 de la UE), achiziţia a 10 tramvaie noi pentru Oradea (proiect de 88,8 milioane lei prin POR), numeroase reabilitări termice de blocuri tot din Oradea ori a doua etapă a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din judeţul Bihor (finanţat cu 104 milioane lei prin POIM).

Tot cu bani din POIM înlocuieşte Oradea reţelele de termoficare, unul din cele două proiecte finanţate în acest ciclu european cu 119 milioane de lei fiind încheiat, iar al doilea (în valoare de 159 milioane de lei) având termen în septembrie 2023. 

În acelaşi program s-a construit şi singurul tronson de autostradă din Bihor, subsecţiunea 3C3 dintre Biharia şi Borş (foto), de doar 5,35 km, care a costat CNAIR 193 milioane de lei (din care 138 milioane de la UE). Pesemne, dacă nu erau banii europeni, nici măcar atât nu se făcea în Bihor din faimoasa Autostradă Transilvania...

Autostrada Transilvania

Drum bun! 

La categoria investiţii publice din bani europeni se înscriu şi proiecte în derulare precum eficientizarea energetică a Spitalului Judeţean din Oradea (proiect de 34,6 milioane de lei finanţat tot prin POR), prin care clădirea este termoizolată şi dotată cu 280 panouri fotovoltaice, instalaţii sanitare noi şi încălzire cu pompe de căldură, realizarea a 6 pasaje subterane în Piaţa Gojdu din Oradea ("Coridorul de mobilitate urbană durabilă în Piaţa Gojdu din Oradea - Etapa I şi II", în valoare totală de 200 milioane de lei) ori Drumul Apusenilor, proiect al CJ Bihor în valoare de 170 milioane de lei. Până în toamna anului 2023, o şosea nouă va lega oraşul Beiuş de DN 1, pe un traseu montan spectaculos. 

Investiţiile rutiere sunt, de altfel, cele mai scumpe proiecte europene din Bihor. Consiliul Judeţean a mai semnat un contract de 264 milioane de lei prin POR pentru realizarea unor drumuri de legătură între Oradea şi comunele Oşorhei, Nojorid şi Sânmartin, iar un altul de 220 de milioane pentru un drum între oraş şi Sânmartin, mărginit de o pistă pentru biciclişti. 

Smart Campus

Fonduri europene foloseşte şi Universitatea din Oradea în proiectul "Smart Campus" (finanţat prin POR), prin care a schimbat radical faţa campusului studenţesc. Mai multe clădiri au fost reabilitate din temelii şi dotate, printre altele, cu sisteme performante de încălzire cu apă geotermală. 

În parteneriat cu CJ Bihor, Universitatea mai are în lucru un proiect european pentru construirea unui parc ştiinţific şi tehnologic, unde studenţii şi profesorii vor lucra împreună cu specialiştii din mediul privat. Investiţia de 32,9 milioane de lei este suportată prin POR şi va trebui finalizată până în iulie 2023. 

Bani pentru Covid

Pandemia are propria "felie" în acest ciclu european. Multe din cele 374 de proiecte au finanţare în mod special pentru gestionarea situaţiilor generate de Covid. Spitalul Judeţean, Spitalul CF Oradea şi spitale din Aleşd, Nucet, Salonta, Ştei, Marghita au accesat fonduri europene în axa anume deschisă în POIM pentru gestionarea crizei sanitare, care nici nu a impus contribuţii proprii. 

Cea mai mare sumă a atras-o Spitalul Judeţean (în parteneriat cu fostul Spital Municipal Oradea, cu care între timp a fuzionat), în valoare de 40,1 milioane lei, bani cu care a cumpărat diferite echipamente medicale. Este urmat în clasament de spitalul din Marghita, cu 22,5 milioane cheltuite tot pentru echipamente, dar şi pe o autospecială pentru transportul persoanelor contagioase. 

Alte 86 de proiecte din Bihor au aparţinut primăriilor sau şcolilor şi au fost menite să doteze unităţile de învăţământ cu echipamente pentru predarea de la distanţă, iar elevii cu tabletele necesare pentru lecţiile online. În valoare totală de 70 milioane de lei, o mare parte din achiziţiile prevăzute în aceste proiecte s-au derulat greoi, iar banii erau cât pe ce să se piardă. Noroc că autorităţile au prelungit termenele de finalizare până la sfârşitul acestui an...


INVESTIŢII ÎN PRIVAT
Model de urmat

hala de lucru a firmei bihorene Valtryp

Exerciţiul financiar care se va închide curând a fost atractiv şi pentru firmele din Bihor. Numeroase companii au accesat fonduri în programele pentru care au fost eligibile, precum POR ori POC, pentru achiziţii de utilaje ori construcţii de noi hale, care să le asigure un viitor mai bun. 

Un exemplu este Valtryp, o firmă din Oradea cu acţionariat 100% românesc, care produce volane din piele pentru autoturisme, inclusiv mărci de lux, şi care în pandemie a reuşit să-şi crească producţia cu 20%. Banii europeni i-a folosit în 2019 la construirea unui sediu modern în Parcul Industrial II din Oradea, investiţie ce a costat în total 11,6 milioane de lei, din care 3,25 milioane câştigate din fonduri nerambursabile.

(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)

(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.8018 RON
  • 1 EUR = 4.8849 RON
  • 1 HUF = 0.012 RON