Ai promis, plătești! Cum a reușit o familie de orădeni să câștige procesele cu o bancă, după ce aceasta a refuzat să le dea banii promiși

Mulți români cred că n-au cum să iasă învingători dintr-un conflict cu bancherii. Înarmate cu contracte pline de termeni greu de înțeles și înconjurate de armate de avocați, băncile intimidează ușor un om simplu.

Un orădean a demonstrat însă că și băncile pot pierde. Mircea Paleacu a câștigat definitiv un proces prin care a acuzat BCR că nu i-a acordat toate beneficiile cuvenite, conform contractului pe care îl semnase. „Mii de români au fost înșelați la fel”, zice bărbatul.

„Un business foarte bun”

În 2006, Guvernul a stabilit, prin OUG 99, un program de stimulare a investițiilor imobiliare, prin instituirea unui mecanism de economisire-creditare. Concret, românii care depuneau anual minimum 3.000 lei într-un cont bancar, primeau de la Ministerul Dezvoltării o primă de 25%, dar nu mai mult de 250 euro. După 5 ani, banii strânși din economii, dobânzi și prima de la stat puteau fi completați cu un credit, pentru achiziția unei locuințe.

Două bănci au adoptat programul, BCR și Raiffeisen, fiind împuternicite și să ceară banii în numele clienților. Singura grijă a cetățeanului era să depună anual suma minimă în cont, iar banii îi sporeau, cu ajutorul statului.

Condițiile au fost considerate avantajoase de orădeanul Mircea Paleacu (foto), inginer de meserie, care la sfârșitul anului 2014 a încheiat un contract de economisire-creditare cu Banca pentru Locuințe din cadrul BCR. „Eram deja clientul băncii, aveam bani investiți la ei în mai multe instrumente financiare și mă interesa o dobândă bună pentru depozitarea banilor. La o întâlnire, ei mi-au propus acest instrument”, povestește bărbatul.

Angajații BCR i-au spus că dacă optează pentru această formă de economisire, va primi anual sprijinul de la stat, dar va decide abia la finalul contractului de 5 ani dacă își cumpără sau nu o locuință. „Mi s-a părut un business foarte bun”, spune Paleacu.

Program blocat

În contract scrie explicit că „clientul va beneficia anual de prima de stat, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite”. Mai mult, banca l-a invitat să încheie contracte similare și membrilor familiei, ceea ce au și făcut soția și fiul lui.

Timp de 4 ani, familia a depus lunar banii în conturi, având convingerea că se înmulțesc. În 2018, dintr-un extras de cont solicitat băncii, Mircea Paleacu a constatat, însă, că n-a încasat niciodată prima de la stat! „Am întrebat banca de ce și mi-au spus că, în urma unui control al Curții de Conturi din 2015, statul a oprit plățile, dar să stau liniștit, că se judecă pe tema asta”, explică inginerul.

După ce, din 2006, n-a verificat niciodată dacă cele două bănci respectă programul, Curtea de Conturi a constatat, 9 ani mai târziu, că au încheiat contracte și persoane neeligibile (cu vârste sub 18 ani și peste 65 de ani) și că băncile au dat credite, după perioada prevăzută de 5 ani, dar fără dovada achiziției unei locuințe.

Așa că Statul a oprit programul, iar ulterior a câștigat definitiv procesul pe care băncile l-au deschis, lăsând românii fără banii promiși. Printre ei, și familia Paleacu. „Pe lângă că banca nici măcar nu m-a anunțat, ci am aflat eu întâmplător, când le-am cerut socoteală, mi-au spus că ei nu au nicio vină. Dar era o mârșăvie. Eu cu banca am contract, nu cu Statul, și banca trebuia să-mi plătească”, zice inginerul.

Înțelegere neonorată

Încercările de a ajunge la un consens cu banca au eșuat, mai cu seamă că BCR i-a răspuns greu la fiecare mail trimis. „Le-am zis să-mi dea banii economisiți, dar și comisioanele pe care le-am plătit. Au refuzat”, spune inginerul. După cei 5 ani de contract (timp în care inginerul a cumpărat un apartament, dar fără ca banca să-i mai accepte investiția ca făcând parte din acest program), fiecare membru al familiei Paleacu a primit de la BCR doar banii depozitați în cont și dobânda aferentă, de 2%.

Reprezentați de societatea de avocatură Szekely & Formittag, toți cei trei au deschis procese împotriva băncii, cerând să primească prima pentru fiecare an de contract. „E o problemă de principiu, nu de bani. Banca a vrut să pierd doar eu, iar ea să își umple buzunarele. S-a folosit de banii mei și atât”, consideră Paleacu.

Inginerul exemplifică plastic situația: „Dacă eu iau un credit, iar când ies din bancă sunt jefuit și rămân fără bani, ei îmi vor cere mie rata, nu hoțului. Așa e și aici: erau datori să îmi plătească prima și apoi să-și recupereze banii de la Stat, treaba lor cum”.

Banca, interesată doar de profit

Mircea Paleacu s-a dus în instanță la fiecare termen din toate cele trei procese. În primă fază, la Judecătoria Oradea, familia a pierdut pe bandă procesele, magistrații analizând problema doar la suprafață și stabilind că Statul, nu BCR, avea obligația de plată. De altfel, acestea au fost argumentele băncii prezentate în instanță. La apel, însă, lucrurile s-au schimbat: toate cele trei procese au primit sentințe favorabile clienților, cea mai recentă fiind pronunțată la începutul lunii iulie. BCR este obligată să le plătească celor trei primele de stat, adică circa 4.700 lei fiecăruia, și cheltuielile de judecată.

Prima sentință definitivă, dată de judecătorul Cristian Monenci în luna martie, arată că banca a fost de rea-credință. „Conținutul deciziei luate de către reprezentanții Curții de Conturi ar fi trebuit să fie adus la cunoștința apelantei (n.r. clientul băncii), întrucât punea în discuție un aspect esențial avut în vedere la contractarea produsului bancar - plata primei de la bugetul de stat. Încasând în continuare ratele anuale la care aceasta s-a obligat, fără reliefarea unui eveniment care s-a dovedit că a dus la blocarea programului guvernamental, intimata (n.r. BCR) și-a încălcat obligația de cooperare și loialitate”, se arată în motivare. „Neaducându-i la cunoștință acest aspect, banca nu a urmărit decât realizarea propriului profit”, a subliniat judecătorul.

Instanțe din întreaga țară mai au pe rol numeroase procese similare, așa că nu e exclus ca hotărârile Tribunalului Bihor să devină un precedent. „Sunt mulți oameni în situația mea și mă bucur că judecătorii au înțeles că banca este culpabilă. Noi, oamenii simpli, suntem buni pentru bănci câtă vreme pot lua bani de la noi, în rest nu ne bagă în seamă”, concluzionează Paleacu. Cu răbdare și tenacitate, el a reușit să-și facă dreptate și să demonstreze că și băncile pot fi puse la plată...

LEGE RESPINSĂ
Tentativă de soluție

Blocat în urma controlului Curții de Conturi din 2015, programul de economisire-creditare a lăsat multe probleme în urmă. Potrivit datelor publice, au beneficiat de aceste facilități un număr de 700.000 de români, din care aproape jumătate, adică 310.000, au primit prime de la stat fără a îndeplini condițiile de vârstă sau de creditare, așa că trebuie să returneze banii. Alți 165.000 de români au încheiat contracte, dar nu au mai primit ajutorul promis.

În 2020, Parlamentul a votat o lege privind exonerarea clienților care ar fi trebuit să ramburseze primele, aleșii stabilind că, dacă ar pune românii la plată, s-ar genera un nou val de neîncredere al cetățenilor față de mecanismele financiare ale statului și ale băncilor, dar și unul de procese. Legea mai prevedea și că cetățenii care au respectat condițiile în perioada de economisire de 5 ani, cum sunt membrii familiei Paleacu, să își primească banii promiși.

Votată de Senat și Camera Deputaților, legea a fost retrimisă în Parlament de președintele Klaus Iohannis în decembrie 2020, pentru anumite formulări neclare, iar de-atunci nu a mai fost dezbătută.