Adopţie pe moarte: Pentru a salva nuferii, autorităţile vor să limiteze furnizarea apei termale (FOTO)

Au avertizat primii că lacul cu nuferi din Băile 1 Mai e în pericol de extincţie şi că odată cu el pot să dispară cele trei specii unicat ce trăiau aici de mii de ani: nufărul termal, roşioara lui Racoviţă şi melcul termal. În loc să fie sprijiniţi, însă, reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor au fost amendaţi pe motiv că nu au "făcut totul" pentru a opri dezastrul, chit că, pe lege, n-au nicio pârghie să înlăture cauza: furtul de apă geotermală şi exploatarea iraţională a zăcământului.

După ce au sugerat încă de anul trecut că în aceste condiţii vor să-şi decline responsabilitatea, muzeografii au notificat oficial Ministerul Mediului că sunt gata să predea custodia rezervaţiei cuiva dispus să şi-o asume. Cine sunt temerarii? Reprezentanţii Universităţii, consideraţi cei mai potriviţi salvatori. În plus, BIHOREANUL a aflat că se pregătesc şi măsuri pentru salvarea rezervaţiei, iar una vizează reducerea furnizării de apă termală în zonă, în extrasezon...

Alarmă...

Prima alertă că Rezervaţia Peţea este în pericol a fost emisă de custozii de la Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) în decembrie 2011, când Ochiul Mare a secat aproape pe jumătate. Pentru a salva rezervaţia, muzeografii au pus-o pe "respiraţie artificială", alimentând lacul cu apă termală de la un foraj din apropiere. Din martie 2012, nivelul şi temperatura apei păreau să revină la normal, de la 10 la 30 grade, dar redresarea nu a fost de durată, situaţia deteriorându-se din nou după începerea sezonului estival.

Specialiştii au informat toate autorităţile - Prefectura, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM), Administraţia Bazinală de Ape Crişuri (ABA), Ministerul Mediului şi Academia Română - solicitând şi o întrunire de criză, la care au mai participat şi reprezentanţii Primăriei Sânmartin, Gărzii de Mediu, SCT Felix şi Transgex. În scurtă vreme, experţii MŢC au anunţat public şi cauza situaţiei: forajele ilegale de apă termală din 1 Mai şi Felix. "Acestea influenţează atât exploatarea zăcământului, cât şi funcţionarea ecosistemlui", spuneau ei în februarie 2012.

... în pustiu

Reacţia autorităţilor a fost formală. Prefectul Gavrilă Ghilea a dispus formarea unei comisii care să-i prezinte un plan de măsuri, despre care ulterior nu s-a mai auzit nimic. La finele aceluiaşi an, succesorul său, Claudiu Pop, prezenta concluziile unui control declanşat la unităţile turistice din cele două staţiuni, bănuite de furtul apei termale. Din cele 161 de locaţii verificate (au putut fi controlate doar cele unde a fost permis accesul!), doar în 8 fuseseră găsite foraje neautorizate de ANRM.

Situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult în iarna ce a urmat, când pensiunile au pornit încălzirea (tot pe apă termală), aşa că Ochiul Mare a secat în două zile. Pe 7 decembrie 2012, dintr-un hectar de luciu de apă, rezervaţia abia mai avea 10 metri pătraţi. În două zile lacul a îngheţat, distrugând seminţele nuferilor şi exemplarele de melc relict şi de roşioară refugiate la adâncime.

Custode amendat

Culmea, tot muzeografii au fost găsiţi responsabili şi amendaţi cu 50.000 lei. Motivul? "Nu ne-a trimis niciun raport privind starea habitatului termal şi fluctuaţiile de nivel şi de temperatură a apei, deşi măsura a fost dispusă încă din mai 2012", explica Sever Şerbănescu, comisar la Garda de Mediu.

Abia atunci a reacţionat şi Ministerul Mediului, care a trimis în Bihor o comisie de experţi. Potrivit acestora, cauzele sunt numeroase, nu doar furtul de apă: "nivelul de exploatare a resurselor geotermale, mai alert decât ritmul de refacere, nivelul precipitaţiilor şi debitele râurilor de suprafaţă, precum şi cantitatea de masă lemnoasă exploatată în ultimii 10 ani în zona Munţilor Apuseni-Pădurea Craiului, care pare a influenţa negativ realimentarea acviferului".

Conducerea MŢC a contestat amenda în justiţie, considerând că a fost făcută "ţap ispăşitor" în mod nejustificat. Şi, tot în aceeaşi perioadă, Prefectura a început să negocieze la Ministerul Mediului numirea unui nou custode. Cui voia prefectul Claudiu Pop să-i dea administrarea rezervaţiei? Universităţii, cu care admitea că a iniţiat "discuţii de tatonare". Rectorul Constantin Bugău recunoştea şi el că i s-a propus custodia rezervaţiei: "Am înţeles că Ministerul ar agrea atribuirea custodiei Universităţii pe considerentul că putem aduce un plus profesional şi tehnic pentru resuscitarea rezervaţiei. Noi suntem, desigur, de acord".

Abandon

Deşi situaţia s-a agravat continuu, până în vara acestui an nu s-a schimbat absolut nimic. Singura noutate a fost doar că din aprilie până în iulie, când nuferii trebuiau să fi înflorit, în Ochiul Mare nu a înmugurit nici măcar un lotus, iar pe suprafaţa lacului, redusă la 3 metri pătraţi, abia mai erau câteva frunze de nufăr.

Legată la mâini, în iunie, conducerea Muzeului a notificat oficial Ministerul asupra intenţiei de reziliere a convenţiei de custodie, fapt recunoscut o lună mai târziu de directorul Aurel Chiriac. Acesta declara BIHOREANULUI că instituţia nu poate administra rezervaţia de vreme ce nu are niciun cuvânt de spus în privinţa exploatării apei termale, iar fără aceasta salvarea e imposibilă. "O rezervaţie nu există fără apă. Dacă apa nu vine, noi nu avem ce face", spunea Chiriac, adăugând că responsabilitatea trebuie transferată celor "care au puterea de gestionare a apei termale".

Speranţa în universitari

BIHOREANUL a aflat că marţea trecută, la Ministerul Mediului, transferul custodiei a şi fost hotărât, juriştii încercând deja să găsească o soluţie legală pentru ca rezervaţia să fie preluată de Universitate. Nu de alta dar, potrivit OG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, atribuirea custodiei se poate face doar în urma unei licitaţii deschise oricărei persoane fizice sau juridice, organizaţii de mediu ori instituţii.

"La cât de gravă este situaţia rezervaţiei Peţea,  nu s-ar înghesui s-o preia niciun ONG. Universitatea, în schimb, are specialişti în domenii care ar putea contribui la salvarea ei", a explicat unul dintre participanţii la discuţii. Sunt biologi, geologi şi fizicieni apţi să găsească soluţii pentru supravieţuirea lacului cu nuferi. De altfel, BIHOREANUL a dezvăluit cum, luna trecută, doi cercetători, Cristian Blidar şi Ioana Maria Tripon, au reprodus in vitro nufărul termal, reuşind prelevarea de seminţe din lac a cinci lotuşi, inocularea lor în medii de cultură de laborator şi transplantarea plantelor în sera Universităţii.

Trei urgenţe

Abordat pe această temă, prefectul Claudiu Pop recunoaşte că întrunirea de la Minister a vizat schimbarea custodelui, dar şi măsuri pentru salvarea rezervaţiei. "Nu ştiu dacă e bine s-o spunem, dar există intenţia ca după sezonul estival să reducem, poate chiar la jumătate, furnizarea de apă termală în Felix şi 1 Mai. Măcar experimental, să vedem dacă revin la normal debitul şi temperatura din lac", a dezvăluit prefectul.

Pe de altă parte, pentru prima oară după anii ‘70, va fi efectuat un studiu complet şi riguros care să indice starea zăcământului termal, existând suspiciunea că la dezastru a contribuit şi faptul că apa termală e exploatată la scară industrială, fără ca apoi să fie reinjectată în subsol pentru a fi "reîncălzită" pe cale naturală. În fine, o a treia soluţie propusă este decolmatarea Ochiului Mare, adică extragerea mâlului din lac, care ar putea să acţioneze ca un "dop" asupra izvorului subteran, împiedicând ţâşnirea apei la suprafaţă.

Când anume vor fi anunţate oficial aceste măsuri încă nu se ştie. Cert e că, pentru prima oară, timpul nu mai are răbdare şi că o comoară milenară ar putea să dispară, dacă autorităţile nu fac nimic, pentru totdeauna. Spre ruşinea lor, dar şi spre ruina celor două staţiuni, pentru care nu doar nufărul era un simbol, dar apa termală însăşi e principala atracţie. Fără acestea, atât Băile 1 Mai, cât şi Băile Felix nu ar fi decât două conglomerate de vile, pensiuni şi hoteluri unde tot mai puţinii turişti vor sta, pur şi simplu, pe uscat...

Încă de la începutul acestei luni, BIHOREANUL a solicitat oficial, în scris, ca Ministerul Mediului să comunice public ce decizii pregăteşte în vederea transferării custodiei Rezervaţiei Peţea, acordate în 2010 MŢC. Într-un mesaj lapidar trimis pe 18 august, nesemnat, Direcţia de Comunicare a răspuns că ministrul Mediului, Doina Pană, a şi emis, fără să îl facă public, un ordin ce permite custodia temporară a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, până la organizarea unei licitaţii în acest sens.