Universitatea din Oradea, pe locul 11 în topul celor mai mari universităţi din România şi pe locul 15 la finanţare

Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, din cadrul Ministerului Educaţiei, şi-a făcut public raportul privind starea universităţilor româneşti, publice şi private, conform datelor din 2013. Documentul, publicat joi de site-ul hotnews.ro, arată câţi studenţi sunt în universităţile din România, dar şi câţi bani atrag acestea de la bugetul de stat.

Potrivit datelor din raportul CNFIS, în anul universitar 2013/2014, în România au fost înregistraţi în universităţile publice şi private 540.560 de studenţi. Din aceştia, 461.314 învaţă în universităţile de stat, 287.032 - la regim fără taxă, iar 174.282 de studenţi în regim cu taxă. Faţă de anul universitar 2007/2008, numărul studenţilor plătitori a scăzut semnificativ: atunci, universităţile de stat din ţară numărau 361.115 de studenţi la regim cu taxă.

Studenţi la numărătoare

Topul universităţilor de stat cu cei mai mulţi studenţi este condus de departe de Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca: în 2013/2014, instituţia a înmatriculat, la licenţă, masterat şi doctorat, 36.391 de studenţi, din care 13.628 cu taxă.

Clasamentul e continuat de Universitatea din Bucureşti (30.487 de studenţi, 9.241 cu taxă), Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi (26.200 de studenţi, 9.188 cu taxă), Universitatea Politehnica din Bucureşti (25.382 de studenţi, 2.699 cu taxă), ASE Bucureşti (23.678 studenţi, 11.464 cu taxă) şi Universitatea din Craiova (20.088 studenţi, 7.104 cu taxă).

Universitatea din Oradea se situează, în acest clasament, pe locul 11, cu 15.788 de studenţi la licenţă, masterat şi doctorat, din care 7.656 la regim bugetat şi 8.132 în regim cu taxă. CNFIS mai arată că Universitatea orădeană are 12.550 de studenţi la licenţă (6.154 bugetaţi, 6.396 cu taxă), 2.907 masteranzi (1.434 bugetaţi, 1.472 cu taxă) şi 331 de doctoranzi, din care 68 bugetaţi şi 263 cu taxă.

În top, Universitatea din Oradea este precedată de Universitatea Lucian Blaga Sibiu, cu 16.884 studenţi, şi urmată de Universitatea de Vest Timişoara, cu 15.727 studenţi.

Cine ia banii?

CNFIS a prezentat şi datele privind repartizarea finanţărilor instituţionale în universităţile româneşti, arătând astfel că, în total, cele 49 de instituţii de învăţământ superior au primit 1.739.905.008 lei.

Cea mai mare finanţare o are Universitatea Politehnica Bucureşti, care a primit 165,7 milioane lei, urmată de Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca, cu 129 de milioane de lei, şi de Universitatea din Bucureşti, cu 108 milioane lei.

În acest top, Universitatea din Oradea se situează pe poziţia 15, cu 39,7 milioane de lei. Pe locul 14 este Universitatea de Vest Timişoara, cu 44,1 milioane lei, iar pe locul 16 Universitatea Lucian Blaga Sibiu, cu 38,6 milioane lei.

CNFIS arată că, în plan european, studenţii români sunt printre cei mai slab finanţaţi. În ultimii 7 ani, alocaţia medie pe student nu a depăşit niciodată 1.650 euro anual, anul trecut fiind chiar de 1.222 de euro. Asta în timp ce la nivel european, datele din 2010 arată că valorile medii sunt de 10.600 de euro.

Concluzii şi recomandări

În concluziile raportului, Consiliul subliniază "agravarea subfinanţării cronice a sistemului de învăţământ superior din România". "Deşi în anul 2013 finanţarea de la buget a învăţământului superior a sporit în termeni nominali, creşterea a fost mai mică decât inflaţia şi cu totul insuficientă în raport cu nevoile/obligaţiile financiare ale universităţilor. Mai grav încă, veniturile obţinute de universităţi din surse extra-bugetare au fost limitate de scăderea numărului studenţilor cu taxă, ceea ce a făcut ca instituţiile de învăţământ superior de stat să depindă într-o mare măsură de alocaţiile de la bugetul de stat", arată raportul.

În aceste condiţii, CNFIS recomandă, printre altele, creşterea cuantumului finanţării pe student, corelarea numărului de granturi finanţate de la bugetul de stat pentru studiile de licenţă cu tendinţele demografice de la nivel naţional, dar şi sporirea cuantumului şi reforma politicilor de alocare a diverselor forme de sprijin material pentru studenţi, astfel încât acestea să devină mai eficiente în direcţia asigurării echităţii, referitor la accesul la educaţia de nivel universitar, şi să contribuie la atragerea studenţilor spre domenii de studii considerate prioritare la nivel naţional.