Săptămâna trecută, doctoriţa Anca Grigorescu şi asistentul ei, Pelle Johannes, de la Serviciul de Expertiză Medicală al Casei de Pensii Bihor, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Oradea.
Este al doilea "cabinet" care ajunge în faţa instanţei pentru fapte de corupţie, după doctorul Ovidiu Pleşa şi asistenta Monica Ignat, al căror proces a început în ianuarie, iar rechizitoriul întocmit pe numele doctoriţei demonstrează că nu a fost cu nimic mai prejos decât colegul ei, dovedit cu nu mai puţin de 235 de şpăgi în 26 zile de "muncă". Din calculele anchetatorilor, în aceeaşi perioadă, Anca Grigorescu a luat mită de la 158 de pacienţi care i-au trecut pragul, 145 dintre aceştia fiind iniţial puşi sub urmărire penală...
Consultaţii în direct
După cum se ştie, Anca Grigorescu şi Pelle Johannes, alături de Vasile Sălăjan, şeful Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Judeţene de Pensii Bihor, împreună cu doctorii Ovidiu Pleşa, Emilia Cun şi Ana Guţ, şi cu asistenţii Monica Ignat, Ioana Precup, Violeta Coşa şi Gianina Ţigan, au ajuns în atenţia procurorilor în ianuarie 2015, oamenii legii pornind de la o informaţie de notorietate în plan local: că pensionările de boală se fac doar pe bani.
Pentru a-i dovedi pe şpăgari, din 11 mai, sub coordonarea procurorului Gheorghe Berce de la Parchetul Bihor, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au infiltrat investigatori printre pacienţi şi au plasat sisteme audio-video în cabinetele medicale. Rezultatul? În numai două săptămâni, din cele 738 persoane care le-au trecut pragul, 733 au fost filmate că au "cotizat".
Pe 18 iunie, cei 10 experţi erau arestaţi preventiv, măsura fiind schimbată după o lună cu arestul domiciliar, iar după alte două luni cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Între timp, dat fiind că şpăgile depăşiseră 10.000 euro, ancheta a fost predată DNA Oradea, ai cărei procurori, pentru a grăbi finalizarea investigaţiilor, au decis să "rupă" dosarul în cinci, câte unul pentru fiecare cuplu medic-asistent.
"Avem ceva aici"
Primii trimişi în judecată, pe 26 ianuarie 2016, au fost Ovidiu Pleşa (foto) şi Monica Ignat. Medicul e inculpat pentru luare de mită în formă continuată, fiind acuzat că între 11 mai - 15 iunie 2015, deci în doar 26 de zile, a luat de la 235 de pacienţi şpăgi de 55.975 lei.
În rechizitoriu, procurorii le-au descris activitatea ca fiind specifică mai degrabă unui SRL decât unui cabinet medical. Doctorul şi asistenta îşi împărţiseră pacienţii pe categorii: "oameni serioşi", care dădeau şpăgi "serioase" chiar şi "pentru un căcat de concediu", şi respectiv "de la cort", "neruşinaţi" care nu cotizau cât trebuia şi cărora erau în stare să le respingă dosarele fără nicio justificare. Pentru a decide soarta fiecăruia, asistenta Ignat lua dosarele, le frunzărea şi le înmâna medicului, comunicându-i că "avem ceva aici" în momentul când descoperea plicul cu bani. În 163 de cazuri femeia a fost recompensată, primind fix o treime din sume, medicul pretinzând şi primind "rest" dacă bancnotele remise asistentei depăşeau "cota". În cele 26 de zile, Ignat, judecată pentru complicitate, a încasat 9.985 lei, mai mult decât salariul pe 5 luni.
Fără mofturi
Săptămâna trecută, procurorii DNA Oradea au finalizat cercetările şi în cazul doctoriţei Anca Grigorescu şi al asistentului Pelle Johannes. Actul de acuzare, ajuns şi în posesia BIHOREANULUI, arată că anchetatorii i-au audiat, pe rând, pe toţi pacienţii care au oferit "atenţii". În total, procurorii îi impută Ancăi Grigorescu 158 de fapte de luare de mită, totalizând 27.036 lei. Însă, spre deosebire de colegul ei, Ovidiu Pleşa, căruia i s-a reproşat că aviza dosarele în funcţie de cuantumul şpăgii, în cazul doctoriţei anchetatorii nu au reţinut un asemenea detaliu, deoarece femeia accepta şpaga indiferent de suma ce i se oferea, fie că erau 50 lei sau 200 euro.
Pentru a-i descrie "disponibilitatea", anchetatorii dau ca exemplu ziua de 15 mai 2015. După două zile în care absentase de la cabinet, iar dosarele medicale fuseseră preluate de asistent, prima grijă a doctoriţei a fost să scotocească după şpagă. "În data de 15 mai, inculpata îşi începe programul de lucru luând 6 dosare de pe birou şi luând din fiecare plicurile, pe care le-a aşezat, pe rând, în partea sa dreaptă. Imediat după aceea, a scos din fiecare plic sume de bani, în total 900 lei, sumă pe care a introdus-o în portofel", scriu procurorii.
Pacienţi suspecţi
În unele situaţii, anchetatorii nu au reuşit să stabilească identitatea celor care au oferit mita şi nici sumele plătite, arătând doar că "săvârşirea actului material rezultă din înregistrările audio video ambientale".
În cele mai multe cazuri, pacienţii au recunoscut din prima că au "uns-o", dar unii s-au încăpăţânat să mintă. E şi cazul unei orădence, A.V., înregistrată în dimineaţa aceleiaşi zile de 15 mai 2015 în timp ce pitea un plic cu bani în dosarul cu acte medicale pus pe biroul doctoriţei, de unde aceasta l-a luat. "Cu ocazia audierii, suspecta a declarat că nu a remis niciodată vreo sumă inculpatei. Această declaraţie va fi înlăturată ca nesinceră, având în vedere că intră în totală contradicţie cu înregistrările ambientale", se arată în actul de acuzare.
Cert este că, în timpul cercetărilor, toţi pacienţii audiaţi, în total 145, au fost puşi sub urmărire penală, dar apoi "iertaţi", soluţia fiind motivată prin gravitatea redusă a faptelor comise. Oricum, Tribunalul Bihor urmează să o confirme sau s-o respingă.
Johannes, şmanglitorul
Pe asistentul Pelle Johannes (foto), DNA l-a inculpat pentru luare de mită în formă continuată, stabilind că primea între 150 şi 200 lei din fiecare "încasare" a şefei sale, dar şi că l-a "uns" pe şeful Serviciului, dr. Vasile Sălăjan, cu 250 euro, pentru ca acesta să avizeze dosarele unor pacienţi care voiau să fie încadraţi într-un grad de invaliditate ori să-şi prelungească concediile medicale.
Înregistrările au scos la iveală şi un alt obicei al asistentului: nemulţumit de procentul primit de la şefă, "dijmuia" şpăgile destinate acesteia. "În data de 20 mai, inculpatul a scos dintre mai multe documente medicale un plic conţinând o bancnotă de 100 lei, un alt plic conţinând o bancnotă de 50 euro şi un al treilea plic conţinând o bancnotă de 100 lei. Inculpatul şi-a însuşit aceste sume de bani, punându-le într-o pungă de carton aflată sub biroul său", consemnează procurorii. La fel s-a întâmplat şi în 22 mai când, profitând de absenţa doctoriţei, asistentul şi-a tras parte din alte trei şpăgi.
Tăcere
Pe parcursul anchetei, Anca Grigorescu şi Pelle Johannes nu au făcut nicio declaraţie, uzând de dreptul la tăcere. Rămâne de văzut dacă vor face la fel şi în faţa judecătorilor de la Tribunal, unde procesul a început, deocamdată în Camera preliminară.
Cert e că, între timp, doctoriţa şi-a dat demisia de la Serviciul de Expertiză, dar poate profesa în continuare ca medic specialist în Medicina Muncii. Explicaţia? Interdicţia de a profesa, aplicată de procurori în timpul anchetei tuturor celor 10 inculpaţi, a fost ridicată la începutul acestui an de către instanţele de judecată, pe motiv că dosarul a fost atât de mediatizat încât nimeni nu s-ar mai încumeta să le dea şpagă. Dar oare ar continua s-o primească?
ŢÎRLE PENTRU TOŢI
Pe-o mână cu experţii
Corupţia de la Serviciul de Expertiză Medicală a fost întreţinută inclusiv de şeful Casei de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle (foto), care primea cotă din şpăgile medicilor, sfârşind în final în aceeaşi bancă a acuzaţilor, după ce l-au denunţat chiar protejaţii săi. Medicii stabileau împreună sumele ce trebuiau achitate directorului, iar banii erau duşi în biroul acestuia sau în cel al şefului Serviciului, unde Ţîrle cobora să-i preia.
Din 2014 şi până în 2015, când afacerea le-a fost "falimentată", Ţîrle ar fi încasat de la medici cel puţin 8.400 euro, pentru a "tolera practica de a primi bani de la persoanele care se prezentau la cabinete", se arată în rechizitoriul prin care, pe 1 iulie 2016, directorul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru luare de mită în formă continuată. Măsura a fost înlocuită, în scurt timp, cu controlul judiciar, menţinut şi în prezent, când procesul lui Ţîrle e pe rolul Tribunalului Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.