Şeful Poliţiei Bihor, comisarul şef Adrian Bucur: "Clanurile interlope s-au mutat din stradă pe Facebook"

În timp ce alţi copii se visau doctori sau aviatori, comisarul şef Adrian Bucur se voia poliţist, ca tatăl său. Aşa că, deşi a absolvit Ştiinţele Economice, s-a angajat la Poliţie. Prima oară a îmbrăcat uniforma în 1992 şi a fost trimis în stradă ca judiciarist, începând să alerge după hoţi, şmenari şi proxeneţi.

În 2010, era deja şef al Inspectoratului de Poliţie Bihor, în locul chestorului Liviu Popa, promovat la Bucureşti. Deşi câştigase funcţia prin examen, în mai 2012 ofiţerul s-a dat la o parte, din camaraderie, ca să-i permită chestorului Popa, schimbat între timp de la şefia Poliţiei Române, să revină la cârma Inspectoratului.

Acum a ajuns un fel de "doi într-unul": din poziţia de adjunct, câştigată în 2013 prin concurs, conduce instituţia după eliberarea din funcţie a aceluiaşi Liviu Popa, de astă dată anchetat pentru corupţie, alături de alţi patru şefi din Poliţia judeţului. O situaţie deloc fericită, după cum recunoaşte ofiţerul în interviul acordat BIHOREANULUI...

- Sunteţi pentru a doua oară la comanda Poliţiei Bihor. Data trecută cu examen, acum deocamdată cu delegaţie. Dacă se organizează din nou concurs, vă înscrieţi?

- Desemnarea mea la conducerea Inspectoratului a fost o soluţie temporară. Ocup funcţia de adjunct prin concurs şi sunt foarte mulţumit cu poziţia aceasta. Însă dacă starea de sănătate îmi va permite, da, am să mă înscriu la concurs.

- Ce puteţi spune despre circumstanţele în care aţi ajuns la comandă? Şeful Inspectoratului e cercetat de DNA, iar asta la scurt timp după ce un alt adjunct, comisarul Ioan Brândaş, a fost condamnat şi este închis, tot pentru fapte de corupţie. Nu are Poliţia bihoreană o mare problemă de imagine?

- Evenimentele din luna septembrie (n.r. - când chestorul Liviu Popa a fost eliberat din funcţie) au fost şi pentru mine o surpriză. Nu acelaşi lucru pot spune despre situaţia comisarului şef Ioan Brândaş. Era de aşteptat, având în vedere gravitatea faptelor pentru care a fost trimis în faţa instanţei. Îmi pare rău pentru ce i s-a întâmplat, dar suportă consecinţele propriilor fapte. Cât despre problemele de imagine, într-adevăr, în septembrie am trecut printr-o criză mediatică, dar suntem o echipă puternică, vom depăşi această criză.

Hoţi cu metode noi

- Cum vedeţi evoluţia infracţionalităţii în ultimii ani? Ce infracţiuni sunt mai răspândite acum? S-au "specializat" hoţii ori au rămas la clasicele şperacluri?

- În ultimii ani, infracţionalitatea măruntă are un trend uşor crescător, în timp ce infracţiunile cu prejudicii mari sunt în scădere. Aşa cum Poliţia s-a specializat în ultimii ani, şi hoţii au făcut-o. Se folosesc în continuare răngi, chei potrivite, dar şi alte metode. Am reuşit să identificăm grupări infracţionale care au acţionat în Bihor venind din Mureş, Hunedoara, din Ungaria şi Republica Moldova, cu moduri de operare deosebite. De pildă, în unele cazuri de furt, spărgătorii au folosit folie de aluminiu în care au învelit o cheie brută şi pe care apoi au introdus-o în butucul uşii. Prin câteva mişcări, folia se mulează pe cleştii din butuc, iar uşa se deschide.

- Dar ce metode şi ce tehnici noi aplică Poliţia în anchete, faţă de anii trecuţi?

- Acum investigaţiile sunt mult mai complexe, accentul se pune pe probele ştiinţifice, generate de criminalişti sau de alţi experţi, pe mijloace tehnice de supraveghere, localizare, urmărire. Dacă în trecut martorii şi reconstituirile erau elemente importante pentru administrarea probatoriului, astăzi în foarte multe cazuri mijloacele tehnice ne ajută să le arătăm noi infractorilor ce au făcut şi cum au făcut.

Infractori fără frontiere

- Cât de sigur este judeţul Bihor? Dar Oradea? Cât de mult a contribuit la rezolvarea unor dosare penale camerele de supraveghere ale oraşului? Puteţi să ne daţi exemple în care imaginile surprinse de aceste sisteme au avut rol important?

- Bihorul e un judeţ sigur, s-a situat întotdeauna sub media naţională în privinţa numărului de infracţiuni reclamate. În Oradea este cea mai mare rată a criminalităţii din judeţ, dar oraşul e supravegheat cu camere video, iar buna colaborare cu Poliţia Locală a crescut efectivele de poliţişti în stradă şi, implicit, numărul de infracţiuni constatate în flagrant. Cel mai elocvent exemplu este cel din primăvara anului 2015, când un recidivist a încercat să violeze o tânără care se întorcea de la slujba de Înviere, fapt surprins de camere şi finalizat cu prinderea rapidă a autorului.

- Tot mai mulţi infractori români acţionează peste hotare, iar cei din Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina vin în România. Un exemplu recent e cazul Bijuteriei din centrul oraşului sparte de o bandă din Ungaria. Cum se realizează ancheta în astfel de situaţii?

- În asemenea cazuri este foarte importantă munca în echipă cu Parchetul, cu colegii de la frontieră şi cu cei de la IGP. În ce priveşte infractorii din Ungaria, cooperarea poliţienească cu colegii din ţara vecină datează încă din anii ’90. Uneori schimbul de informaţii se realizează mai repede cu ei decât cu colegii din alte judeţe. Avem şi un alt mare avantaj, ataşatul Poliţiei Române din Ungaria este un poliţist bihorean, comisarul şef Mircea Negruţ, care este un real sprijin pentru noi.

Unii vin, alţii pleacă...

- Concursurile de angajare din ultima perioadă arată că meseria de poliţist este atractivă, au existat câte 10-15, chiar mai mulţi candidaţi pe un loc. De ce credeţi că vor tinerii să se facă poliţişti? Ce salarii le oferă Poliţia?

- Meseria de poliţist a fost dintotdeauna o atracţie pentru tineri. Acum pot ca în urma unui examen, într-un interval foarte scurt, de câteva săptămâni, să devină poliţişti. Doar în săptămâna trecută au fost admişi 46 de candidaţi în structurile de ordine publică. Salariile? Un agent debutant are în jur de 1.400 lei net, iar un ofiţer debutant primeşte aproximativ 1.800 lei, plus norma de hrană şi banii de echipament. Pare mult, dar trebuie avut în vedere că poliţistul e obligat să-şi asigure uniforma din resurse proprii.

- Concomitent, mulţi poliţişti cu experienţă se retrag în pensie, profitând de cuantumul mare al pensiilor, deşi sunt încă "tineri". Câţi s-au retras în acest an?

- Au plecat pentru că pensiile sunt foarte atractive. Doar în acest an s-au pensionat 31 de ofiţeri şi 94 de agenţi. Raportat la cei 1.300 de poliţişti din Bihor nu e o cifră de speriat. Au fost judeţe în care procentajul era de peste 20%. Eu cred, totuşi, că în viitorul apropiat lucrurile se vor reglementa şi poliţiştii cu experienţă nu vor mai pleca din sistem aşa uşor.

"În Oradea se circulă cu viteză"

- De ce nu mai vedem poliţişti pe motociclete? De ce poliţiştii din oraşele României nu folosesc, pentru mai rapida deplasare, scutere, trotinete electrice, vehicule tip Segway?

- Avem două motociclete şi poliţişti care operează cu ele pe drumurile naţionale. Dar, la traficul din judeţul nostru, e de preferat utilizarea autoturismelor. Unul dintre visele mele este ca patrulele din centrul Oradiei sau din Băile Felix să folosească vehicule de tip Segway. Chiar intenţionez să iniţiez un parteneriat cu Primăriile Oradea şi Sânmartin, pentru cumpărarea unor astfel de vehicule, mai ales pentru sezonul estival.

- Stau la pândă poliţiştii rutieri sau nu pentru a prinde vitezomani?

- Poliţiştii rutieri nu stau la pândă. Dacă sunt astfel de cazuri, îi rog pe cetăţeni să ne sesizeze.  Patrulele sunt plasate în locuri unde au fost constatate accidentele rutiere grave. Din păcate, în ultima perioadă au fost multe accidente cu pietoni, generate şi de faptul că în oraş se circulă cu viteză mare. O rezolvare ar fi un sistem cu radare fixe care să transmită sancţiunea către un centru de comandă, iar de acolo la contravenient, fără participarea poliţistului. În Ungaria, mai mult de 90% din sancţiunile contravenţionale pentru încălcarea limitelor de viteză sunt aplicate de dispozitive electronice. Rezultatul? Numărul accidentelor rutiere cu victime a scăzut la nivelul anului 1967.

Până la condamnare, nevinovaţi

- Cât de reale sunt imaginile cu maşini ale Poliţiei care transportă varză în portbagaj sau trase pe dreapta ca să doarmă agenţii la margine de drum?

- Au fost cazuri când în trecut unii poliţişti, din exces de zel, au transportat marfă confiscată, inclusiv legume şi fructe, cu maşinile Poliţiei. Acum avem maşini frigorifice, destinate transportului de alimente. În ce priveşte agenţii fotografiaţi dormind în maşinile de serviciu pe marginea drumului, aceştia sunt excepţii. În rândul poliţiştilor acest comportament este ruşinos. Dar, ce să zic, nu este pădure fără uscături...

- Ultima anchetă a DNA Oradea a scos "pe tuşă" cinci şefi din Poliţia Bihor, bănuiţi de corupţie. Ce puteţi spune, faţă de acum 5 ani, câţi ofiţeri şi agenţi sunt cercetaţi disciplinar, penal, condamnaţi pentru fapte de corupţie?

- În ultimii 5 ani am avut 7 ofiţeri şi 14 subofiţeri cercetaţi pentu corupţie. Dintre aceştia, 2 ofiţeri sunt condamnaţi, iar 2 trecuţi în rezervă. În cazul subofiţerilor, 3 sunt trecuţi în rezervă, unul condamnat şi unul achitat. Avem o cooperare foarte bună cu DGA şi DNA, unele dintre aceste dosare au pornit de la sesizări făcute chiar de noi. Sunt convins că o să mai fie astfel de probleme, pentru că sunt poliţişti care încearcă să obţină venituri din surse ilicite. Dar dacă avem în vedere ultimul exemplu, în care un agent iniţial inculpat a fost în final achitat, e bine ca toţi poliţiştii aflaţi în diverse etape ale procesului penal să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie.

- Ce se întâmplă cu poliţiştii puşi la dispoziţie?

- Cei 5 poliţişti inculpaţi de DNA au interdicţia de a profesa. În cazul în care această interdicţie nu există, ofiţerilor şi agenţilor le sunt stabilite sarcini administrative. De exemplu, ofiţerii cu experienţă sunt folosiţi ca şi consilieri în domeniile în care au fost specializaţi, atunci când se întocmesc analize şi evaluări privind activităţile profesionale.

Schimbare de gardă

- Un alt caz şocant a fost al tânărului agent din Nucet despre care se bănuieşte că a murit în urma unei supradoze de droguri. Avea asemenea probleme încă din şcoala de Poliţie. De ce nu a fost supravegheată activitatea sa, în condiţiile în care purta armă letală?

- E vorba despre un poliţist despre care ulterior decesului au apărut tot felul de presupuneri şi scenarii. În prezent se desfăşoară o anchetă, avem un dosar deschis pentru moarte suspectă şi s-a dispus o expertiză toxicologică. Rezultatul nu a fost comunicat încă. Toţi poliţiştii sunt testaţi psihologic şi profesional, iar în cazurile în care se constată tulburări de comportament sunt monitorizaţi de compartimentul psihologic. Avem două cazuri în care s-a propus chiar retragerea armamantului.

- Judeţul Bihor este pe primul loc în Ardeal la dosarele de omor cu autor necunoscut. Ce face Poliţia pentru a rezolva această situaţie?

- Numeric, putem spune că sunt multe, dar de fapt sunt cazuri vechi. Din 2010 nicio astfel de faptă nu a rămas cu autor necunoscut, şi asta datorită profesionalismului procurorilor şi poliţiştilor. Nu am avut cazuri neelucidate nici anul acesta, când o serie de ofiţeri cu o mare experienţă din cadrul compartimentului omoruri s-au pensionat. S-a realizat un schimb de generaţii din mers, au venit poliţişti tineri a căror dorinţă de a avea rezultate a suplinit lipsa de experienţă.

- Nu se prea aude nimic despre celebrele clanuri interlope. S-au liniştit?

- E foarte bine că nu se mai aude nimic despre ei. De fapt, în ultima perioadă s-au mutat din stradă pe Facebook, unde îşi transmit reciproc ameninţări. E bine ca Oradea şi Bihorul să fie ferite de astfel de indivizi, iar faptul că au dispărut din peisajul cotidian se datorează în mare parte poliţiştilor.

Poliţie high tech

- Ce veţi schimba în activitatea Poliţiei Bihor?

- Vrem să punem un accent mult mai mare pe atragerea fondurile europene, să achiziţionăm tehnică superioară, atât în domeniul criminalistic, cât şi investigativ. E nevoie de dezvoltarea dispeceratelor, de sisteme GPS, să vedem fiecare maşină unde se află, să le putem dirija eficient. Vrem să apropiem Poliţia de oraşele din judeţ care vor să dezvolte conceptul de Smart City, pentru a gestiona în comun baze de date sub forma unor clustere informaţionale. În acest fel, date importante privind siguranţa cetăţeanului pot fi utilizate pentru a cunoaşte zonele, arterele de circulaţie, câte de sigure sunt din punct de vedere criminogen.

- Revenind la schimbarea de gardă, chiar despre dvs se aude că nu excludeţi ideea de a vă pensiona, anul viitor urmând să împliniţi 50. Este adevărat?

- Nu intenţionez să mă pensionez. Am intrat în Poliţie pentru că mi-am dorit încă din copilărie. Îmi place ceea ce am făcut şi ce fac, e pasiunea mea, şi am să plec din Poliţie atunci când experienţa mea nu va mai fi utilă. Adevărul e că sunt foarte mulţi poliţişti tineri în Poliţia Bihor, care aduc un suflu nou, o nouă atitudine. Sper doar să pot ţine pasul cu ei...