Universitatea din Oradea se laudă cu aparatură modernă, ce foloseşte tehnica anilor 2014-2015. Printr-un proiect european, Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică s-a dotat cu scannere şi imprimante 3D, cu care îi învaţă pe studenţi „reverse engineering”, adică inginerie inversă, ce presupune îmbunătăţirea unui produs deja existent.
Început în luna mai a anului trecut, proiectul „Sprijin pentru o carieră de succes în reverse engineering”, derulat de facultate împreună cu firma Romarketing, se încheie luna viitoare, iar managerul proiectului, conferenţiarul Iulian Stănăşel, a prezentat rezultatele, miercuri, într-o conferinţă de presă.
Potrivit lui Stănăşel, proiectul în valoare de 1,1 milioane lei a presupus implicarea a 258 de studenţi orădeni care au fost învăţaţi să scaneze diferite produse cu un scanner 3D, să prelucreze datele obţinute pentru folosirea unui model virtual, iar apoi să-l printeze tot 3D, eventual cu facilităţi suplimentare. Aparatura necesară a fost achiziţionată tot prin acest proiect.
Totodată, a explicat managerul proiectului, în baza unor parteneriate între facultate şi nouă companii private din Oradea, studenţii au văzut cum lucrează inginerii din fabricile orădene, fiind şi consiliaţi cu privire la oportunităţile lor de carieră.
Cercetările făcute în cadrul acestui proiect vor fi folosite şi pentru înfiinţarea unor discipline noi la facultatea orădeană, privind tehnica de reverse engineering.
În aceeaşi conferinţă de presă, rectorul Constantin Bungău s-a declarat mândru de colegii săi. „Laboratoarele noastre de inginerie sunt dotate cu tehnica anilor 2014-2015. Este tehnică de vârf”, a precizat rectorul.
Cu motoarele turate
Constantin Bungău le-a mai precizat jurnaliştilor că în perioada următoare vor fi invitaţi şi la alte evenimente care vor încheia proiecte europene. Universitatea va finaliza în acest an 17 proiecte europene, din care unele lasă în urmă rezultate concrete şi folositoare instituţiei. De pildă, a spus Bungău, un alt proiect al Facultăţii de IMT a presupus amenajarea şi modernizarea unor clădiri părăsite, în suprafaţă totală de 1.500 metri pătraţi.
Finalizarea proiectelor pe bani europeni înseamnă şi un efort pentru Universitate, întrucât trebuie să le susţină cu bani până la rambursarea fondurilor europene. „Suntem cu motoarele la maxim. Creditul în acest moment este luat în întregime, din sold folosim cât avem nevoie, dar nu suntem în incapacitate de plată”, a precizat rectorul.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.