Toxiinfecţiile alimentare sunt boli acute cu manifestări diareice determinate de salmonele, stafilococi enterotoxici, clostridium perfringens, clostridium botulinum şi alţi agenţi patogeni.

Cea mai frecventă toxiinfecÅ£ie alimentară este cea determinată de salmonele. Există peste 1.700 de tipuri clasificate de salmonele. Izvorul principal de infecÅ£ie este reprezentat în special de păsări ÅŸi ouă (mai ales cele de raţă), porci, bovine, peÅŸti ÅŸi crustacee, rozătoare, omul (bolnav sau cel în convalescenţă care încă elimină salmonele) constituind al doilea rezervor de infecÅ£ie.

Boala apare la ingerarea unui aliment contaminat cu o mare cantitate de salmonele, care se multiplică în intestin ÅŸi produc o inflamaÅ£ie locală manifestată clinic prin febră, diaree ÅŸi vărsături, fapt ce determină pierderi mari de apă ÅŸi săruri minerale ce duc la diferite grade de deshidratare, cu scăderea volumului sanguin, putând evolua până la ÅŸoc, insuficienţă renală acută ÅŸi deces.

Cei mai expuÅŸi complicaÅ£iilor sunt copiii mici, bătrânii ÅŸi cei cu imunitate scăzută. Debutul bolii este brusc, cu dureri abdominale, greÅ£uri, uneori vărsături, dureri de cap, febră (cu durata de 1-3 zile) ÅŸi diaree frecventă. EvoluÅ£ia este cel mai des favorabilă, cu remiterea simptomatologiei în câteva zile ÅŸi mai rar cu evoluÅ£ie prelungită, dar există ÅŸi forme invazive de infecÅ£ie la copiii mici ÅŸi adulÅ£ii cu diferite afecÅ£iuni care scad imunitatea organismului.

Diagnosticul este dat de simptomele descrise apărute la mai multe persoane care au consumat aceleaÅŸi alimente contaminate (mai rar există cazuri izolate), fiind confirmat de examenul coprobacteriologic (examen al scaunului) ÅŸi al alimentului incriminat. Bolnavul vindecat poate elimina salmonele pe perioade cuprinse între câteva zile ÅŸi 2-3 săptămâni ÅŸi foarte rar câteva luni.

ToxiinfecÅ£ia stafilococică este determinată de enterotoxina stafilococică, prezentă în alimentul contaminat consumat. Este rezistentă la căldură (30 de min. la 100 gr. C) ÅŸi poate fi ingerată cu alimente contaminate, de obicei sărate, produse lactate sau preparate cu lapte. Izvorul de infecÅ£ie este uman, la persoane cu infecÅ£ii stafilococice ale pielii (panariÅ£ii, furuncule etc.) sau respiratorii ori la purtători sănătoÅŸi de stafilococ (nazal, farinfian etc.).

Aceste persoane pot contamina alimentele prin contact direct, tuse, strănut, mai ales dacă lucrează în domeniul alimentaÅ£iei. Mai rar boala se poate transmite direct prin ingerare de lapte infectat (la animale cu infecÅ£ii ale glandelor mamare), sau carne de la porcine sau ovine infectate.

Simptomele sunt reprezentate de cefalee, greÅ£uri, vărsături frecvente, crampe abdominale ÅŸi, mai rar, diaree ÅŸi febră moderată. Forma acută dureză câteva ore, vindecarea producându-se în 1-2 zile. În formele severe, vărsăturile sunt abundente ÅŸi numeroase, putând surveni starea de ÅŸoc. Diagnosticul se pune pe simptomele clinice ÅŸi se confirmă prin evidenÅ£ierea stafilococului ÅŸi/sau a enterotoxinei în alimentul suspectat ori în vărsătură.

ATENÅ¢IE! Salmonelozele sunt boli de circulaÅ£ie mondială, fiind favorizate de răspândirea largă a rezervorului animal, rezistenÅ£a mare a salmonelelor în natură, dezvoltarea importantă a sectorului zootehnic, schimburile comerciale internaÅ£ionale în continuă creÅŸtere ÅŸi amploarea mare a turismului. Transmiterea se face prin alimentele contaminate, de obicei carne, lapte ÅŸi ouă, direct de la sursă (animale bolnave sau purtătoare, peÅŸti, stridii), sau pe parcurs (transport, depozitare, manipulare, distribuÅ£ie).

Transmiterea directă (interumană) este posibilă în mediul familial (copii infectaÅ£i de la mamele bolnave) sau în unele colectivităţi de copii (prin personalul de îngrijire infectat). Depistarea purtătorilor umani de salmonele este obligatorie în zonele cu risc de contaminare, cum sunt alimentaÅ£ia publică ÅŸi sectorul alimentar în general, centralele de aprovizionare cu apă potabilă, colectivităţile de copii, spitale, ferme zootehnice ÅŸi altele. Focarele epidemice din colectivităţi ÅŸi cele care depăşesc 5 cazuri se anunţă instituÅ£iilor abilitate.

REÅ¢INEÅ¢I! Tratamentul toxiinfecÅ£iilor alimentare va fi individualizat în funcÅ£ie de manifestările clinice ÅŸi etiologie, cazurile cu forme severe, copiii mici ÅŸi bolnavii cu afecÅ£iuni cronice fiind internaÅ£i în spitalele de boli infecÅ£ioase. Este important repausul la pat în perioada acută, regimul bazat pe lichide iniÅ£ial, apoi diversificare treptată cu scopul de combatere a deshidratării. Antibioticele nu se utilizează în salmoneloze ÅŸi toxiinfecÅ£iile stafilococice. ExcepÅ£ie fac formele invazive de salmoneloze, cu tendinţă de diseminare la nou născuÅ£i ÅŸi copiii mici, vârstnici ÅŸi bolnavi cu boli asociate.