URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
16 Februarie 2022, 20:25

Verdict final în cazul bandei de romi din Borod care au tăbărât cu furci şi bâte peste proprietarii unei grădini

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trei bărbaţi au fost condamnaţi la detenţie, iar cinci persoane au primit pedepse cu suspendarea executării după ce au tăbărât cu furci şi bâte peste proprietarii unei grădini din comuna Borod, care-i prinseseră pe trei dintre ei la furat de mere.

Incidentul de o violenţă ieşită din comun a stârnit o adevărată revoltă în sânul comunităţii: sătenii au sărit să apere victimele şi s-au adunat apoi să protesteze în faţa Primăriei, nemulţumiţi că nu se iau măsuri ferme faţă de ilegalităţile bandelor din colonia de romi.

Scandal generalizat

Conflictul violent, despre care BIHOREANUL a relatat pe larg, s-a produs în după-amiaza zilei de 6 iulie 2018 şi a pornit de la trei puradei din colonia de romi a comunei, prinşi la furat într-o livadă din Valea Borodului.

Proprietarii livezii au încercat să-i prindă pe hoţi, însă doi dintre ei au reuşit să scape şi şi-au alertat rudele şi vecinii din colonie, pretinzând că au fost bătuţi. Urmarea? Mai mulţi bărbaţi s-au înarmat cu furci, bâte, lopeţi şi topoare, femeile şi copiii au luat pietre, și au tăbărât peste proprietarii livezii, în apărarea cărora au sărit, însă, vecini şi consăteni care au anunţat şi Poliţia.

Anchetă în timp record

În urma incidentului, mai multe persoane au ajuns la spital, iar atacatorii pe care poliţiştii au reuşit să-i identifice au fost reţinuţi şi puşi sub acuzare pentru loviri şi alte violenţe, patru dintre agresori fiind arestaţie preventiv pentru 30 de zile. 

Între timp, însă, scandalul a stârnit o adevărată revoltă în comună. Zeci de persoane s-au strâns în locul în care a avut loc agresiunea, apoi au mers la Primăria comunei Borod, cerând de-a dreptul ca romii să fie relocaţi din zonă, mai ales că aceştia aveau casele construite, fără vreo autorizaţie, pe păşunea comunală.

Cazul a ajuns în faţa instanţei de judecată în timp record, pe 1 august 2018, adică la trei săptămâni de la incident, procurorii dispunând trimiterea în judecată a 8 persoane: Constantin Ciurar, Anghel Ciurar, Constantin Zobar Ciurar, Răzvan Andrei Ciurar, Sergiu Ciurar, Strugurel Ciurar, Dănuţ Pintea Ciurar şi Ionuţ Ciurar.

Măsuri speciale în Borod

Procesul, care s-a derulat la Judecătoria Aleşd, s-a terminat pe 31 ianuarie, în acest an, prin condamnarea agresorilor care, după cum se arată în hotărâre, au stârnit o indignare publică, incidentul fiind mediatizat atât în presă, cât şi pe reţelele de socializare. "Din articolele mai sus menţionate, dar şi din comentariile de pe reţeaua de socializare Facebook rezultă o nemulţumire şi o stare de indignare a cetăţenilor privind agresiunile comunităţii de rromi de pe Valea Borodului ca urmare a agresiunii din data 7 iulie 2018, dar şi a altor evenimente sau întâmplări anterioare ce au avut loc".

Din hotărârea judecătorească reiese că, pentru aplanarea conflictului dintre săteni şi romi, conducerea Poliţiei Bihor a fost obligată să ia măsuri speciale, dispunând constituirea unei zone speciale de siguranţă publică pe raza comunei Borod.

Trei patrule de poliţişti şi jandarmi au rămas în zonă, 24 de ore din 24, pentru a preveni eventualele conflicte dintre localnici şi romi. "Prin agresiunile şi violenţele produse au fost aduse atingeri grave demnităţii persoanelor şi s-a produs indignarea cetăţenilor, tulburând ordinea şi liniştea publică", se arată în hotărâre.

"Îi lăsăm să ne omoare copiii"

În soluţie sunt descrise şi declaraţiile mai multor săteni care au povestit în faţa instanţei modul în care a decurs sângeroasa confruntare, trauma şi leziunile suferite de familia atacată. Femeile şi copiii din colonie aruncau cu pietre, bărbaţii loveau cu furci, lopeţi şi bâte victimele, majoritatea loviturilor fiind îndreptate în zona capului şi "de o mare intensitate".

După producerea incidentului, a mai spus martorul, sătenii au fost indignaţi, au convocat o adunare în faţa Primăriei, exprimându-se în sensul "îi lăsăm să ne omoare copiii, fiii satului", în vreme ce romii s-au ascuns în pădure, de teama oamenilor revoltaţi.

"În urma evenimentului, localnicii au fost speriaţi", a spus unul din martori, arătând că, în ciuda măsurilor luate de poliţişti, agresorii i-au ameninţat în mai multe rânduri pentru a-i constrânge să-şi retragă declaraţiile acuzatoare la adresa lor.  

Oamenii au recunoscut că victimele au lovit şi ele, însă doar ca să se apere. "Normal că nu stai. Când îţi iei o lopată în cap, nu mai poţi să ripostezi, să sari la bătaie. Persoanele vătămate încercau mai degrabă se se apere, inculpaţii aveau lopeţi, furci şi altele", a declarat un alt martor.

Agresori condamnaţi

În urma dezbaterilor, instanţa a dispus condamnarea tuturor celor opt bătăuşi implicaţi în incident, despre care judecătorul arată că nu şi-au recunoscut şi regretat faptele, deși acestea "au condus la o perturbare a desfăşurării normale a vieţii publice în comunitate, prin crearea unei stări de nelinişte, de insecuritate a persoanelor, atrăgând şi revolta acestora vizavi de faptele comise".

Ca urmare, nici pedepsele nu au fost orientate spre minimul impus de lege pentru infracţiunea de lovire (pedepsită cu închisoare între 6 luni şi 5 ani).

Astfel, 5 bătăuşi au primit câte 2 ani de închisoare, a cărei executare a fost însă suspendată pentru că nu au avut antecedente penale, fiind obligaţi, totodată, la câte 120 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Alţi trei atacatori, care erau recidivişti, au fost trimişi după gratii. Este vorba despre Anghel Ciurar, care a încasat o pedeapsă de 3 ani şi 3 luni de detenţie, Răzvan Andrei Ciurar, condamnat la 3 ani şi 10 luni de detenţie, şi Sergiu Ciurar, care a încasat 2 ani şi 515 zile de închisoare cu executare.

Obligaţi la despăgubiri

Instanţa a admis, în parte, şi pretenţiile civile formulate de 4 persoane care s-au constituit părţi vătămate în dosar, bătăuşii fiind obligaţi să plătească, în solidar, daune morale totale de 18.500 lei (câte 5.000 lei pentru trei dintre victime şi 3.500 lei pentru cea de a patra persoană vătămată), la care se adaugă şi cheltuielile judiciare de 1.500 lei.

"Părţile civile au avut de suportat, în urma agresiunii la care au fost supuse, suferinţe fizice, determinate de natura şi gravitatea leziunilor traumatice, şi suferinţe psihice", a explicat judecătorul motivul pentru care a admis pretenţiile părţilor vătămate.

Soluţia nu a mai fost atacată, astfel că marţi, 15 februarie, a rămas definitivă motiv pentru care poliţiştii au fost trimişi să o pună în executare. Dintre cei trei bătăuşi condamnaţi la detenţie, însă, doar Anghel Ciurar mai era afară, care a şi fost ridicat şi depus la Penitenciar pentru a-şi ispăşi pedeapsa.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Despagubiri
Ma umfla rasul cand vad ca rebuturile astea au fost obligate sa plateasca despagubiri morale in viverse sume , de unde isi va recupera saracul om banii de pe coloratii astia ? Ca nici daca l-ai beli de piele nu valoreaza nimic
Postat 17 Februarie 2022, 11:48 de Mare_blue17
Principala vina...
...cred că este a statului român care nu a fost în stare,până în prezent, sa se ocupe de educația și incluziunea socială a romilor. Daca romii ar fi fost obligați să urmeze scoli ca sa nu aibă mintea ingusta, daca statul le-ar fi facilitat găsirea de locuri de munca pentru că aceștia sa nu încerce găsirea mijloacelor de subzistență prin hoții sau jafuri iar daca legislația ar fi de așa natură încât aceștia să nu încerce să o fenteze, nu cred că ar mai fi fost în ziua de azi probleme de acest fel. Nefăcând școala, nefiind obligați să respecte legile, cred că romii vor căuta în permanență să trăiască cumva. Sa nu uitam că până în anii 1844/1845 aceștia erau robi la curțile boierești sau mănăstiri și erau tratați ca și animale nu ca și oameni. După acea cotitura în viața lor, problema integrării lor a fost rezolvată tipic românește, adică băgată pe sub preș și trecută cu vederea. Astăzi, neavând educație în cea mai mare parte a lor, ei vor încerca în continuare să-și trăiască viața asa cum li se pare mai simplu, inclusiv cu furturi sau bătăi la drumul mare. Sa ne imaginam, ce sfaturi ar putea da un tata rom, fara școala, fara un loc de muncă și fără o viziune privind viitorul care-l așteaptă, la ceas de seara,, în jurul mesei, la o adunătură de 6-8 copii care cer mâncare? De ce fac romii așa de mulți copii? Pentru că pot, pentru că e simplu și pentru că primesc ajutoare sociale necondiționat. Cred că nici în 20 de ani nu se va schimba ceva în viața lor, daca statul nu-și ia rolul in serios.
Postat 16 Februarie 2022, 21:39 de Doru2019
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.65 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON