URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 15 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fraţii Micula au câştigat un proces cu Statul Român, în urma căruia acesta era obligat să le plătească despăgubiri de 84,5 milioane euro. Cum nimeni nu s-a sinchisit de această problemă, după calcularea dobânzilor şi penalităţilor suma a ajuns la aproape 400 milioane de euro.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
SIDA a fost recunoscută pentru prima dată în 1981 în SUA la emigranţii haitieni şi în grupurile de homosexuali din New York, Los Angeles şi San Francisco. Este determinată de virusul imunodeficienţei umane (HIV) şi reprezintă stadiul final al unui şir de boli care apar ca urmare a imunodeficienţei instalate prin infecţia cu acest virus. În majoritatea cazurilor se transmite prin contact sexual (vaginal şi anal), dar şi prin sânge sau produse de sânge infectate şi de la gravida infectată la făt.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
13 Noiembrie 2019, 08:02

„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO)

„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO) AMICI. "Chiriaş" al ABA Crişuri pe digurile din Girişu de Criş, Csokasi Alexandru (foto) nu ţine secretă prietenia cu directorul Dorel Dume, despre care sătenii zic că ar stăpâni, de fapt, o parte din turma de 1.100 oi pe care acesta o păstoreşte. Detaliul poate explica de ce, deşi şi-a făcut stână şi a construit în albia râului (fundal), nu i-a fost rupt actul de "întreţinere" a digurilor
„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO) CIURUITE. Unde-s oi, apar şi vulpile. Pentru că ciobanii sunt lăsaţi să-şi păşuneze animalele pe diguri, acestea sunt găurite de vulpi, care sapă vizuini în ele. Din când în când, găurile sunt astupate, dar pe banii şi de către angajaţii instituţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O măruntă ceartă între un primar de comună şi un crescător de oi scoate la iveală o afacere "ciobănească" a Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri: "închirierea" digurilor ce mărginesc cursurile râurilor. Sub motiv că nu are destui angajaţi ca să îndepărteze vegetaţia de pe acestea, instituţia încheie cu proprietarii de animale contracte prin care aceştia se obligă să facă periodic cosiri. În realitate, însă, ciobanii transformă digurile în păşuni, punând oile să le pască direct, ceea ce le deteriorează.

La doi paşi de Oradea, un oier căruia ABA i-a încredinţat curăţarea vegetaţiei de pe aproape 4,5 hectare de diguri şi-a permis nu doar să le "convertească" în păşune, ci şi să-şi facă o stână şi să-şi zidească un adăpost taman în albia râului, fără ca inspectorii de la Ape să vadă neregula. Omul nu riscă nimic fiindcă, zic sătenii, îngrijeşte şi oi ale directorului Dorel Dume.

Ceartă pe păşune 

Ioan Paşca, primar Girişul de CrişPrimarul din Girişu de Criş, Ioan Paşca (foto), şi ciobanul Csokasi Alexandru sunt certaţi de un an de zile. Contra unei taxe de 3.360 lei/an, bărbatul a închiriat 33,66 hectare din păşunea comunală, dar a pretins o suprafaţă mai mare, fiindcă deţine peste 1.100 de oi.

Edilul, însă, l-a refuzat. "Nu-i corect să i se dea mai mult. Primăria are 45 hectare de păşune şi trebuie să dea şi altor localnici care au animale", se apără Paşca. În plus, a explicat el BIHOREANULUI, Csokasi deţine în proprietate personală încă 31,98 hectare de păşune, iar alte 4,47 hectare de teren, diguri de pe Crişul Repede, le-a "închiriat" de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.

De partea cealaltă, ciobanul îl acuză şi el pe edil că, la rându-i, ar exploata ilegal pietriş din albia Crişului. "Un buldoexcavator al Primăriei a scos de mai multe ori piatră din Criş. Primarul face ce vrea el", l-a "denunţat" Csokasi, supărat.

Unul cu reclamaţia, altul cu amenda

Vara aceasta, ciobanul a fost sancţionat de Primărie pentru o contravenţie săvârşită fix în albia râului, unde a construit, bineînţeles că fără nicio autorizaţie, un adăpost lângă o stână amenajată tot acolo.

Edilul a acţionat din răzbunare, zice ciobanul. "M-a amendat cu 1.000 lei pentru că am construit în albie un adăpost. Dar nu eu l-am făcut, ci un cioban care a lucrat pentru mine. Eu nici n-am ştiut. Am contestat amenda la Judecătorie", s-a plâns bărbatul.

Fără să-şi fi dat seama, în discuţia cu reporterul Csokasi s-a "scăpat" că are o relaţie specială cu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Dorel Dume. "În vară, m-a sunat de la Bucureşti (n.r. - din ianuarie 2018 până în octombrie 2019, Dume a fost director general adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române) să-mi spună că primarul mă bănuieşte că eu l-am reclamat că scoate piatră din Criş", a zis ciobanul.

Cu protecţie

Întrebarea de bun-simţ e cum de un ditamai directorul de instituţie sună un simplu cioban căruia ABA Crişuri i-a "închiriat" diguri. "Suntem prieteni, ne-am cunoscut printr-o cunoştinţă comună", a explicat lapidar Csokasi.

Primarul, însă, afirmă că relaţia dintre cei doi este, de fapt, pe interes. "Conform evidenţelor, Csokasi are 1.140 oi, dar în sat se ştie că o parte aparţin în realitate şefului ABA. Ăsta-i motivul pentru care ABA i-a dat diguri şi nu i-a reziliat contractul, chiar dacă şi-a făcut stână şi a construit în albie", spune Paşca.

Iar primarul nu e singurul care susţine că ciobanul are "spate" fiindcă îngrijeşte şi oi ale directorului. "În instituţie se ştie că Dume are oi pe care le cresc ciobanii care au contracte pe diguri, inclusiv la Girişu de Criş", susţin, sub protecţia anonimatului, doi angajaţi de la Ape.

Meteahnă veche

Relaţiile dintre director şi ciobani nu sunt, de altfel, o noutate. Anul trecut, BIHOREANUL (facsimil) a dezvăluit că lui Dume îi cresc oi cantonieri din subordine, ca de pildă cel din Parhida, comuna Roşiori, dar şi că primeşte plocoane de la ciobani care îşi păşunează turmele pe diguri, cum se întâmplă la Chişineu Criş (judeţul Arad).

De ce îl cadorisesc ciobanii pe director? Drept mulţumire că suprafeţele primite de la ABA Crişuri nu sunt trecute integral în contracte. "În acte se trec, de exemplu, 2-3 kilometri de diguri, dar ciobanii folosesc şi 8-10 kilometri", mărturisea un fost angajat al instituţiei, Cristian Băican, susţinând că, la schimb, Dume primea berbeci, oi, miei şi chiar porci.

"Peste tot am oi"

Dorel Dume, şef ABA CrişuriÎntrebat dacă ţine oi şi pentru directorul ABA, Csokasi a negat pe cât de previzibil, pe tot atât de categoric. "Poveşti!", a zis el. Când BIHOREANUL i-a pus aceeaşi întrebare, Dorel Dume (foto) a răspuns derizoriu: "Peste tot am oi, toate oile care sunt în Bihor a’ mele-s!".

În ciuda atitudinii sale zeflemitoare, problema contractelor dintre ABA şi ciobani e una serioasă. "Instituţia încheie contracte cu persoane care se obligă să cosească vegetaţia de pe diguri, dar în niciun caz nu au voie să le folosească drept păşuni, deşi aşa se întâmplă în toate cazurile. Consecinţa e că digurile sunt călcate de animale în copite şi, mai ales pe vreme umedă, le deteriorează. Legea 107/1996, a apelor, prevede că «nu este permisă nicio formă de modificare a caracteristicilor malurilor şi albiilor». Or, exact asta se întâmplă prin păşunatul pe diguri şi prin construirea în albii", a explicat un inginer din instituţie.

Nicio neregulă

BIHOREANUL a cerut ABA Crişuri să comunice dacă inspectorii de teren au verificat vreodată modul în care ciobanul din Girişu de Criş respectă contractul încheiat cu instituţia şi dacă acesta şi-a încălcat obligaţiile prin faptul că a amenajat o stână şi a construit un adăpost în albia râului.

Conform răspunsului primit, convenţia cu Csokasi Alexandru a fost încheiată în martie 2015, în vederea "valorificării materialului vegetal rezultat din lucrări de întreţinere a digurilor şi zonelor de protecţie", pentru o suprafaţă de 4,47 hectare de diguri, la tariful de 60 lei/an/ha fără TVA, adică pentru suma totală de 268 lei/an.

Potrivit ABA, demersul ziarului de a afla informaţii "a fost tratat ca o sesizare", astfel că săptămâna trecută la faţa locului s-a deplasat o echipă de control care a confirmat că în albia râului "se află o construcţie", dar a concluzionat că aceasta "nu influenţează secţiunea de scurgere şi nu afectează siguranţa digului". Cum ar veni, pentru că apa Crişului curge tot la vale, existenţa stânei şi a adăpostului ciobănesc în albie nu-s o problemă...


PE BANI MĂRUNŢI
Încasări mici, cheltuieli neştiute

Conform informaţiilor furnizate de ABA Crişuri, în perimetrul bazinelor hidrografice ale Crişurilor, de care răspunde această instituţie (în judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara şi Arad) sunt în vigoare, în prezent, 293 contracte "de covoare vegetale", pentru cosirea a 1.420 hectare de diguri, contracte de pe urma cărora instituţia încasează anual de la crescătorii de animale doar 45.545 lei.

"Veniturile acestea nu acoperă nici pe departe pagubele create prin exploatarea digurilor ca păşuni", afirmă un inginer din cadrul ABA. Potrivit acestuia, pentru repararea digurilor instituţia cheltuie anual milioane de lei. Dar ce contează asta dacă şefii instituţiei trag foloase "ciobăneşte"?...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
pietris
Primarul din Giris fura agregate din cris se stie. Un om de nimica, se poat citi articole pe net, sunt destule. In primarie angajatii lui te trateaza de parca ai fi ultima ****.De exemplu o familie a venit dupa sa-si ia un duplicat al Certif. de deces, - zice functionarul: Nu pot. nu-i aicea dl. primar, veniti maine. Fost polititist de doi bani, fara educatie si scrupule are tupeul unui tigan.
Postat 13 Noiembrie 2019, 22:50 de Boron
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2931 RON
  • 1 EUR = 4.7791 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON