URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 23 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum un deceniu, proaspătul primar Ilie Bolojan, care încă nu renunţase la pantalonii traşi până la subsuoară, stabilea un program drastic localurilor din oraş. Cu toate că îşi propunea de pe atunci să dezvolte latura turistică a municipiului, voia să închidă cârciumile la ora 22, de trebuia, ca să poţi bea alcool noaptea, să mergi la farmacii pentru o frecţie galenică. Nu-i mai puţin adevărat că era o nebunie totală atunci: reguli nu, zgomot cât cuprinde şi, mai ales, mizerie la greu! Florin Birta a scos, acum, în dezbatere noul regulament privind organizarea activităţilor în zonele publice...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Din 2018 încoace, BIHOREANUL a tot scris despre faptele de arme ale prim-gospodinei din Brusturi, Livia Bârlău, o fostă PD-istă trecută la PSD şi făcută întâi directoare a şcolii comunale, iar apoi primăriţă. Cum de îşi permite? Simplu! "Oamenii legii" n-au deranjat-o niciodată, până săptămâna trecută, când anchetatori trimişi din Oradea au ridicat acte privind lucrări de zeci de milioane de lei cu puternic damf de fraudă. În rest, însă, nici poliţiştii, nici procurorii din zonă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre felul în care funcționează școlile în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
13 Noiembrie 2019, 08:02

„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO)

„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO) AMICI. "Chiriaş" al ABA Crişuri pe digurile din Girişu de Criş, Csokasi Alexandru (foto) nu ţine secretă prietenia cu directorul Dorel Dume, despre care sătenii zic că ar stăpâni, de fapt, o parte din turma de 1.100 oi pe care acesta o păstoreşte. Detaliul poate explica de ce, deşi şi-a făcut stână şi a construit în albia râului (fundal), nu i-a fost rupt actul de "întreţinere" a digurilor
„Oierie” cu Dume: Sub ochii șefilor ABA Crişuri, sute de kilometri de diguri au devenit... păşuni pentru oi (FOTO) CIURUITE. Unde-s oi, apar şi vulpile. Pentru că ciobanii sunt lăsaţi să-şi păşuneze animalele pe diguri, acestea sunt găurite de vulpi, care sapă vizuini în ele. Din când în când, găurile sunt astupate, dar pe banii şi de către angajaţii instituţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O măruntă ceartă între un primar de comună şi un crescător de oi scoate la iveală o afacere "ciobănească" a Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri: "închirierea" digurilor ce mărginesc cursurile râurilor. Sub motiv că nu are destui angajaţi ca să îndepărteze vegetaţia de pe acestea, instituţia încheie cu proprietarii de animale contracte prin care aceştia se obligă să facă periodic cosiri. În realitate, însă, ciobanii transformă digurile în păşuni, punând oile să le pască direct, ceea ce le deteriorează.

La doi paşi de Oradea, un oier căruia ABA i-a încredinţat curăţarea vegetaţiei de pe aproape 4,5 hectare de diguri şi-a permis nu doar să le "convertească" în păşune, ci şi să-şi facă o stână şi să-şi zidească un adăpost taman în albia râului, fără ca inspectorii de la Ape să vadă neregula. Omul nu riscă nimic fiindcă, zic sătenii, îngrijeşte şi oi ale directorului Dorel Dume.

Ceartă pe păşune 

Ioan Paşca, primar Girişul de CrişPrimarul din Girişu de Criş, Ioan Paşca (foto), şi ciobanul Csokasi Alexandru sunt certaţi de un an de zile. Contra unei taxe de 3.360 lei/an, bărbatul a închiriat 33,66 hectare din păşunea comunală, dar a pretins o suprafaţă mai mare, fiindcă deţine peste 1.100 de oi.

Edilul, însă, l-a refuzat. "Nu-i corect să i se dea mai mult. Primăria are 45 hectare de păşune şi trebuie să dea şi altor localnici care au animale", se apără Paşca. În plus, a explicat el BIHOREANULUI, Csokasi deţine în proprietate personală încă 31,98 hectare de păşune, iar alte 4,47 hectare de teren, diguri de pe Crişul Repede, le-a "închiriat" de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.

De partea cealaltă, ciobanul îl acuză şi el pe edil că, la rându-i, ar exploata ilegal pietriş din albia Crişului. "Un buldoexcavator al Primăriei a scos de mai multe ori piatră din Criş. Primarul face ce vrea el", l-a "denunţat" Csokasi, supărat.

Unul cu reclamaţia, altul cu amenda

Vara aceasta, ciobanul a fost sancţionat de Primărie pentru o contravenţie săvârşită fix în albia râului, unde a construit, bineînţeles că fără nicio autorizaţie, un adăpost lângă o stână amenajată tot acolo.

Edilul a acţionat din răzbunare, zice ciobanul. "M-a amendat cu 1.000 lei pentru că am construit în albie un adăpost. Dar nu eu l-am făcut, ci un cioban care a lucrat pentru mine. Eu nici n-am ştiut. Am contestat amenda la Judecătorie", s-a plâns bărbatul.

Fără să-şi fi dat seama, în discuţia cu reporterul Csokasi s-a "scăpat" că are o relaţie specială cu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Dorel Dume. "În vară, m-a sunat de la Bucureşti (n.r. - din ianuarie 2018 până în octombrie 2019, Dume a fost director general adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române) să-mi spună că primarul mă bănuieşte că eu l-am reclamat că scoate piatră din Criş", a zis ciobanul.

Cu protecţie

Întrebarea de bun-simţ e cum de un ditamai directorul de instituţie sună un simplu cioban căruia ABA Crişuri i-a "închiriat" diguri. "Suntem prieteni, ne-am cunoscut printr-o cunoştinţă comună", a explicat lapidar Csokasi.

Primarul, însă, afirmă că relaţia dintre cei doi este, de fapt, pe interes. "Conform evidenţelor, Csokasi are 1.140 oi, dar în sat se ştie că o parte aparţin în realitate şefului ABA. Ăsta-i motivul pentru care ABA i-a dat diguri şi nu i-a reziliat contractul, chiar dacă şi-a făcut stână şi a construit în albie", spune Paşca.

Iar primarul nu e singurul care susţine că ciobanul are "spate" fiindcă îngrijeşte şi oi ale directorului. "În instituţie se ştie că Dume are oi pe care le cresc ciobanii care au contracte pe diguri, inclusiv la Girişu de Criş", susţin, sub protecţia anonimatului, doi angajaţi de la Ape.

Meteahnă veche

Relaţiile dintre director şi ciobani nu sunt, de altfel, o noutate. Anul trecut, BIHOREANUL (facsimil) a dezvăluit că lui Dume îi cresc oi cantonieri din subordine, ca de pildă cel din Parhida, comuna Roşiori, dar şi că primeşte plocoane de la ciobani care îşi păşunează turmele pe diguri, cum se întâmplă la Chişineu Criş (judeţul Arad).

De ce îl cadorisesc ciobanii pe director? Drept mulţumire că suprafeţele primite de la ABA Crişuri nu sunt trecute integral în contracte. "În acte se trec, de exemplu, 2-3 kilometri de diguri, dar ciobanii folosesc şi 8-10 kilometri", mărturisea un fost angajat al instituţiei, Cristian Băican, susţinând că, la schimb, Dume primea berbeci, oi, miei şi chiar porci.

"Peste tot am oi"

Dorel Dume, şef ABA CrişuriÎntrebat dacă ţine oi şi pentru directorul ABA, Csokasi a negat pe cât de previzibil, pe tot atât de categoric. "Poveşti!", a zis el. Când BIHOREANUL i-a pus aceeaşi întrebare, Dorel Dume (foto) a răspuns derizoriu: "Peste tot am oi, toate oile care sunt în Bihor a’ mele-s!".

În ciuda atitudinii sale zeflemitoare, problema contractelor dintre ABA şi ciobani e una serioasă. "Instituţia încheie contracte cu persoane care se obligă să cosească vegetaţia de pe diguri, dar în niciun caz nu au voie să le folosească drept păşuni, deşi aşa se întâmplă în toate cazurile. Consecinţa e că digurile sunt călcate de animale în copite şi, mai ales pe vreme umedă, le deteriorează. Legea 107/1996, a apelor, prevede că «nu este permisă nicio formă de modificare a caracteristicilor malurilor şi albiilor». Or, exact asta se întâmplă prin păşunatul pe diguri şi prin construirea în albii", a explicat un inginer din instituţie.

Nicio neregulă

BIHOREANUL a cerut ABA Crişuri să comunice dacă inspectorii de teren au verificat vreodată modul în care ciobanul din Girişu de Criş respectă contractul încheiat cu instituţia şi dacă acesta şi-a încălcat obligaţiile prin faptul că a amenajat o stână şi a construit un adăpost în albia râului.

Conform răspunsului primit, convenţia cu Csokasi Alexandru a fost încheiată în martie 2015, în vederea "valorificării materialului vegetal rezultat din lucrări de întreţinere a digurilor şi zonelor de protecţie", pentru o suprafaţă de 4,47 hectare de diguri, la tariful de 60 lei/an/ha fără TVA, adică pentru suma totală de 268 lei/an.

Potrivit ABA, demersul ziarului de a afla informaţii "a fost tratat ca o sesizare", astfel că săptămâna trecută la faţa locului s-a deplasat o echipă de control care a confirmat că în albia râului "se află o construcţie", dar a concluzionat că aceasta "nu influenţează secţiunea de scurgere şi nu afectează siguranţa digului". Cum ar veni, pentru că apa Crişului curge tot la vale, existenţa stânei şi a adăpostului ciobănesc în albie nu-s o problemă...


PE BANI MĂRUNŢI
Încasări mici, cheltuieli neştiute

Conform informaţiilor furnizate de ABA Crişuri, în perimetrul bazinelor hidrografice ale Crişurilor, de care răspunde această instituţie (în judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara şi Arad) sunt în vigoare, în prezent, 293 contracte "de covoare vegetale", pentru cosirea a 1.420 hectare de diguri, contracte de pe urma cărora instituţia încasează anual de la crescătorii de animale doar 45.545 lei.

"Veniturile acestea nu acoperă nici pe departe pagubele create prin exploatarea digurilor ca păşuni", afirmă un inginer din cadrul ABA. Potrivit acestuia, pentru repararea digurilor instituţia cheltuie anual milioane de lei. Dar ce contează asta dacă şefii instituţiei trag foloase "ciobăneşte"?...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
pietris
Primarul din Giris fura agregate din cris se stie. Un om de nimica, se poat citi articole pe net, sunt destule. In primarie angajatii lui te trateaza de parca ai fi ultima ****.De exemplu o familie a venit dupa sa-si ia un duplicat al Certif. de deces, - zice functionarul: Nu pot. nu-i aicea dl. primar, veniti maine. Fost polititist de doi bani, fara educatie si scrupule are tupeul unui tigan.
Postat 13 Noiembrie 2019, 22:50 de Boron
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2484 RON
  • 1 EUR = 4.947 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON