Fuga de Oradea: Peste 17.000 de orădeni s-au mutat în ultimii ani în comunele limitrofe

În doar câţiva ani, populaţia comunei Oşorhei a crescut de la 6.300 la peste 7.300 persoane, în Sântandrei de la 6.000 la circa 10.000 de locuitori, iar Sânmartinul a atras numai în ultimii doi ani peste 700 de persoane, ajungând la 11.100 localnici.

În lipsa unor statistici oficiale, cifrele cu care operează administraţiile locale sunt mai mult orientative, dar marchează un trend. "Majoritatea celor care vin sunt orădeni. Lumea fuge de oraş, vrea linişte şi lasă apartamentul de la bloc pentru o casă cu un pic de curte", spune primarul de Sânmartin, Cristian Laza. Fenomen confirmat de majoritatea primarilor din vecinătatea Oradiei...

Naveta de Oradea

Dimineaţa, porţile oraşului se dau în lături ca la asediu. Sensurile giratorii de la intrarea dinspre Sântandrei, Sânmartin şi Oşorhei se umplu de maşini. Valuri de navetişti forţează intrările în Oradea bară la bară.

"Dacă ies din casă după ora 7:20, nu e sigur că ajung la timp cu copiii la şcoală. În câteva minute toate drumurile se umplu de maşinile care vin de pe străzile laterale şi vor să intre în şoseaua principală", povesteşte un locuitor din Sântandrei.

La fel se întâmplă şi în Paleu, Sânmartin, Oşorhei sau Borş. Comunele limitrofe şi-au crescut în ultimul deceniu populaţia cu circa 17.000 de persoane, devenind "cartiere dormitor" pentru orădenii sătui de Oradea!

Sânmartin, Sântandrei, Paleu...

Potrivit specialiştilor în imobiliare, cele mai căutate comune sunt cele bogate. "Sânmartinul a fost tot timpul de interes, fiindcă are Băile Felix, pădure, străzi largi, dar terenurile sunt foarte scumpe. Cel mai căutat este Sântandreiul, pentru gaz, şi iar apoi Paleul, pentru aerul curat", explică managerul agenţiei imobiliare Gaminvest, Mirko Giuffrida (foto).

Atractivitatea comunei Borş, cu reţea de gaz şi drumuri asfaltate, este eclipsată de traficul infernal de pe DN 1, care transformă naveta într-un calvar, lucru valabil şi pentru Oşorhei. De cealaltă parte, Nojoridul suferă de pe urma infrastructurii precare. "Dacă vorbim de preţul terenului, Sânmartinul e cel mai scump, cu 30-50 euro pe metru pătrat, în funcţie de zonă, urmat cu Sântandrei cu 15-30 euro, în timp ce în Nojorid găseşti loc de casă şi cu 10 euro pe metru pătrat, pentru că nu are apă curentă, canalizare şi gaz", explică Giuffrida.

Diferenţa se vede inclusiv la preţul locuinţelor. Dacă în Nojorid o casă cu două camere, de genul celor înşiruite, începe de la 36.000 euro, în Sântandrei preţul unei case în roşu - în zona de câmp, nu la asfalt - începe de la 50.000 euro, în Oşorhei o casă veche la şosea costă cam tot atât, iar în Sânmartin o casă "slabă" cu două camere trece de 100.000 euro. Şi clienţi sunt destui!

"Cererea va exploda"

Cumpărătorii sunt aproape fără excepţie orăşeni. "Majoritatea celor care vin în Sânmartin sunt orădeni, oameni de la 40 de ani în sus, cu o condiţie materială bună, care vor linişte", îi descrie primarul Cristian Laza (foto). La această oră se construieşte masiv în cartierul de lux Beverly Hills şi în zona ANL-urilor, dar dezvoltatorii imobiliari au intrat inclusiv "pe sate", în Haieu sau Betfia.

Edilul este convins că trendul se va accentua. Primăria a asfaltat în ultimii doi ani 10 kilometri de străzi, pregăteşte investiţii europene în valoare de 15 milioane euro în reabilitarea staţiunii Băile Felix, asfaltări de drumuri, extinderi de reţele de apă şi canalizare. "Am terminat documentaţiile, avem toate avizele şi urmează să organizăm şi licitaţia pentru desemnarea operatorului care va introduce reţeaua de gaz. Când va veni gazul în comună, iar asta ar putea fi anul viitor, cererea de terenuri şi case va exploda", spune Laza. Desigur, nu pentru oricine...

Pensionari de Sântandrei

Mult mai primitor, Sântandreiul atrage clienţi la extreme. "În urmă cu câţiva ani veneau familii tinere. Comuna a dat pentru tineri cam 300 de locuri de case. Acum vin orădeni de toate vârste şi chiar pensionari care îşi vând apartamentul de la bloc, mai pun ceva şi se mută la casă. Avem gaz, apă, asfalt, oamenii nu simt nicio diferenţă de confort", explică primarul Ioan Mărcuş (foto).

Pe fondul cererii accentuate, în ultimii ani în Sântandrei au apărut trei cartiere şi 100 de străzi noi. Obişnuiţi cu condiţiile de oraş, locuitorii acestora pun presiune pe administraţia locală. "Oamenii cer, cum e normal, toate condiţiile. Am introdus prin proiectul Aparegio reţele de apă şi canal pe 72 de străzi, avem studiile făcute pentru amenajarea prin PNDL a încă 31 de străzi, avem patru proiecte de asfaltări şi am extins reţeaua de gaz cu 40 kilometri", spune Mărcuş.

Ritmul alert al dezvoltării imobiliare depăşeşte, însă, puterea financiară a comunei. "Toamna aceasta, la realizarea Planului Urbanistic General al comunei vom lua în calcul limitarea construcţiilor la periferie, pentru că ridică probleme de infrastructură", anunţă primarul.

Viaţa la ţară

Pe de altă parte, infrastructura în curs de dezvoltare, dificultăţile navetei şi posibilităţile limitate de socializare au dus în ultimii doi ani şi la apariţia unui fenomen de reurbanizare. "Cam 5% din clienţii care au cumpărat case în localităţile învecinate ne caută după o vreme să-i ajutăm să revină în Oradea", spune managerul agenţiei imobiliare Gaminvest.

Viaţa "la ţară" nu e doar plăcută. "Degeaba stai la casă cu curte, dacă nu te poţi bucura de ea. Întâi e problema navetei. Dacă soţii lucrează în schimburi diferite, le trebuie două maşini, şi asta costă. Apoi, sunt copiii: dacă părinţii ajung să petreacă cu ei mai mult timp în maşină pe drum la şcoală, fotbal, sau engleză decât la joacă, apare altă problemă", explică Giuffrida.

La toate acestea se adaugă, în localităţile fără gaz, problema încălzirii peste iarnă. "În Oradea, intri în casă şi e cald, dai drumul la robinet, faci baie şi plăteşti asociaţia când poţi. În schimb, la casă bagi pe foc, încălzeşti apă în boiler şi trebuie să plăteşti lemnele sau peleţii înainte, cu banii jos", povesteşte un orădeancă mutată în Paleu. Deranjul cu băgatul pe foc este dublat de cel financiar, căci în ultimii ani preţul combustibilului a explodat. "Acum 10 ani o tonă de peleţi ne costa 300 lei. Astăzi, costă 1.000 lei şi trebuie cam 4 tone pe iarnă", spune femeia, care vede astăzi altfel mutarea la "aer curat"...

Ţintă: Oradea!

De altfel, primarul Ilie Bolojan neagă că Oradea ar pierde populaţie în favoarea comunelor. "Fenomenul de suburbanizare, valabil în urmă cu ani de zile, a încetinit foarte mult. Statisticile arată că sunt tot mai mulţi oameni care vin în Oradea", spune edilul.

Concret, dacă la recensământul din 2011 municipiul înregistra 196.367 locuitori, la începutul acestui an un studiu bazat pe datele Institutului Naţional de Statistică trecea pentru prima dată Oradea în topul celor mai mari 10 oraşe din ţară, cu o populaţie de 221.861 de persoane. La rândul său, un studiu al Băncii Mondiale arată că municipiul atrage cam 3.000 de locuitori pe an. "Cei dispuşi să se mute în Oradea provin din Bihor, Bistriţa Năsăud, Maramureş, dar şi din Botoşani sau Buzău", menţionează documentul.

Bolojan apreciază inclusiv migraţia în comunele limitrofe. "Orice om care se mută pe o rază de 15 kilometri în jurul municipiului contribuie la dezvoltarea lui, pentru că munceşte şi îşi face cumpărăturile aici. Zona se dezvoltă forte repede. În mai puţin de 5 ani nici nu o să-ţi dai seama când treci din Sânmartin, Sântandrei sau Oşorhei în Oradea", prevesteşte primarul. Iar orădenii care au fugit de Oradea se vor trezi, mai devreme sau mai târziu, cu oraşul venit peste ei...

ORADEA ÎN CIFRE
36% din orădeni sunt "vinituri"

Potrivit studiului Băncii Mondiale, fiind situată la intersecţia zonei de polarizare a Clujului şi Timişoarei, Oradea are la dispoziţie un bazin de atracţie a populaţiei relativ restrâns, rezumat la judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj. "36% din actualii locuitori ai oraşului s-au mutat din altă localitate", spune directorul Zonei Metropolitane Oradea, Adrian Foghiş (foto).

Conform documentului, 68% din orădeni vor să rămână în municipiu. Dintre cei care ar prefera să se mute în ţară jumătate ar alege Clujul, 33% ar prefera Timişoara, iar 17% s-ar stabili la Braşov.