URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
06 Martie 2018, 13:45

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă CU ZESTREA ÎN CAPITALĂ. Din luna noiembrie a anului trecut, Ansamblul folcloric din Budureasa (foto) a vizitat de mai multe ori Capitala, prezentând pe rând, în emisiunea lui Măruţă, dansuri bihoreneşti, dar şi obiceiuri de la nunţi săteşti
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

„Am vinit din Budureasă să v-aducem zestrea noastă / S-arătăm românilor zestrea budurenilor / Şi la pretenu’ Măruţă i-am adus o pălincuţă...”.

Aşa s-a prezentat, prin vocea lui Ioane Dobaşu’, Ansamblul Zestrea Budureşii în emisiunea „La Măruţă” de la PRO TV. După mai multe ediţii, folcloriştii bihoreni au ajuns în finală, întorcându-se acasă cu locul al doilea şi cu un premiu de 2.000 euro. Chiar dacă simţeau că merită să câştige, tinerii sunt bucuroşi că au arătat tradiţiile strămoşeşti din zona lor, pe care nu se ruşinează să le „chiuie” pe oriunde merg...

Tineri cu zestre

Spre deosebire de majoritatea colegilor de generaţie, care nici nu vor să audă de muzica şi portul popular, un grup de tineri din comuna Budureasa îşi dedică timpul liber învăţării şi promovării tradiţiilor din zona lor. Au între 10 şi 25 de ani şi sunt membrii Ansamblului Zestrea Budureşii, botezat astfel de coordonatorul Ioan Popa (foto), pe care toţi îl ştiu de Ioane Dobaşu’, pentru că de când se ştie bate la „dobă” pe la nunţi.

Ioane Dobașu„Tătă lumea zâcea că mere pe Valea Budureşii la fript dă clisă, nime’ nu zâcea Buduresei. Aşe m-am gândit să-i zâcem şi ansamblului, cum s-o zâs dă când îi lumea”, explică Ioane Dobaşu’ cum a ales numele grupului, înfiinţat în urmă cu mai bine de 6 ani şi sprijinit încă de atunci de Primăria comunei.

Toţi componenţii sunt amatori, fără şcoli în domeniu, dar cu drag de „danţuri”. „Pă vremuri, dănţuişii mai voinici erau acole lângă highede, şi care erau mai bleji erau pă lângă uşe. Apoi fetele trăjeau cătă ceia care ştiau juca şi le puteau arunca în sus... Că bărbatu’ care le ştie juca le ştie şi iubi!”, zice, hâtru, Dobaşu’.

Portul bunicilor

Sabrina Goina, zestrea BudureșiiTinerii nu perpetuează doar dansurile iuţi moştenite din bătrâni, ci şi portul popular al acestora, cei mai mulţi având de altfel costumele chiar de la bunici. La fete, acesta este compus din opinci, ciorapi din lână, poale (fustă), spătoi (bluză), cojoc şi în cap o cârpă (batic). „Bunica mea s-a măritat în costumul pe care-l port eu la spectacole. Peste ani vreau şi eu să-l dau mai departe”, zice Sabrina Goina (foto), o adolescentă de 15 ani, mândră de pasiunea sa: „Niciodată nu mi-a păsat dacă unora li se pare cool sau nu. Eu dansez din plăcere”.

La fel gândeşte şi Nicuşor Mihalcea, care la 21 de ani încă neîmpliniţi este soldat angajat la Unitatea Militară din Beiuş. „Mi-o plăcut tot timpul highedea. Când eram mic îmi plăcea cum se băteau pe picioare dansatorii în faţa alaiului de nuntă”. Şi el, şi ceilalţi băieţi din ansamblu poartă cu mândrie cojoace de Beiuş, tocmai modelele copiate recent de celebra casă de modă Dior.

Bunătăţi pentru Măruţă

Tinerii din Zestrea Budureşii merg şi să danseze la nunţi, dar dau spectacole şi în comună. În urmă cu trei ani, datorită priceperii lor, au ajuns până în semifinalele concursului „România dansează” de la Antena 1. La finele anului trecut, vrând să arate cât de frumoase sunt tradiţiile din zona lor, tinerii s-au înscris într-o altă competiţie naţională - „Duelul ansamblurilor” - din emisiunea „La Măruţă”, unde aveau să facă senzaţie.

Încă din prima ediţie, bihorenii s-au prezentat, pe lângă dansuri, cu bunătăţi de acasă, între care plăcinte cu „curichi”, clisă, brânză şi, bineînţeles, pălincă. „Oamenii ăştia să meargă direct în finală!”, a glumit Măruţă după ce-a gustat din ele. Dar n-a greşit. După mai multe ediţii în care au dansat „Vatra”, „Polca” şi „Învârtita” din zona Buduresei, toate pregătite şi acompaniate de Ioane Dobaşu’, tinerii au ajuns în marea finală, desfăşurată lunea trecută, alături de două ansambluri din Argeş. N-au reuşit s-o câştige, ieşind, după voturile date online şi prin SMS, pe locul al doilea, încasând un premiu de 2.000 euro.

Trişori în finală

Finala n-a fost chiar pe placul bihorenilor, pentru că n-au putut dansa pe muzică live şi au primit „teme” să pregătească, în doar câteva zile, dansuri din alte regiuni folclorice. „Ne-au dat „Învârtita de la Făgăraş” care este, probabil, cel mai greu dans din ţară”, se plânge Ioane Dobaşu’.

Mai mult, Ansamblul Doina Bascovului, cel care a fost declarat câştigător, a fost ajutat din plin de primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, care şi-a pus angajaţii din Primărie să trimită din greu SMS-uri de pe telefoanele de serviciu, pe care a vrut apoi să le plătească din bani publici, iscând un scandal în Consiliul Local.

Chiar şi aşa, bihorenii, oameni de omenie, nu sunt prea supăraţi. „Noi ne-am arătat cu mândrie tradiţiile. Dân tătă ţara ne-au contactat oamenii să ne felicite”, zice Ioane Dobaşu’. Şi, ca până acum, vor asculta îndemnul dintr-unul din cântecele lor preferate, care zice: „Daţi cu cizmile-n podele să sară colbu’ dân ele!”. Deci, vor continua să joace...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON