URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 13 DECEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au fost anunțate firmele înscrise la marile lucrări pentru fluidizarea traficului pe axa Magheru-Magazinul Crișul - Gară. Așa că, după licitații și contestații, s-ar putea ca, de pe la mijlocul anului viitor, întreaga zonă să fie răvășită, iar circulația, bulversată. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Spre deosebire de concetățenii care dobândesc brusc experiență juridică la orice controversă pe legi (în pandemie nu au devenit mulți medici?), nu știu dacă surprinzătoarea decizie a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este izvorâtă numai și numai din sfânta literă a Constituției...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele. În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
06 Martie 2018, 13:45

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă

Dănţăuşii de argint: Povestea ansamblului Zestrea Budureşii, care a obținut locul 2 la concursul lui Măruţă CU ZESTREA ÎN CAPITALĂ. Din luna noiembrie a anului trecut, Ansamblul folcloric din Budureasa (foto) a vizitat de mai multe ori Capitala, prezentând pe rând, în emisiunea lui Măruţă, dansuri bihoreneşti, dar şi obiceiuri de la nunţi săteşti
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

„Am vinit din Budureasă să v-aducem zestrea noastă / S-arătăm românilor zestrea budurenilor / Şi la pretenu’ Măruţă i-am adus o pălincuţă...”.

Aşa s-a prezentat, prin vocea lui Ioane Dobaşu’, Ansamblul Zestrea Budureşii în emisiunea „La Măruţă” de la PRO TV. După mai multe ediţii, folcloriştii bihoreni au ajuns în finală, întorcându-se acasă cu locul al doilea şi cu un premiu de 2.000 euro. Chiar dacă simţeau că merită să câştige, tinerii sunt bucuroşi că au arătat tradiţiile strămoşeşti din zona lor, pe care nu se ruşinează să le „chiuie” pe oriunde merg...

Tineri cu zestre

Spre deosebire de majoritatea colegilor de generaţie, care nici nu vor să audă de muzica şi portul popular, un grup de tineri din comuna Budureasa îşi dedică timpul liber învăţării şi promovării tradiţiilor din zona lor. Au între 10 şi 25 de ani şi sunt membrii Ansamblului Zestrea Budureşii, botezat astfel de coordonatorul Ioan Popa (foto), pe care toţi îl ştiu de Ioane Dobaşu’, pentru că de când se ştie bate la „dobă” pe la nunţi.

Ioane Dobașu„Tătă lumea zâcea că mere pe Valea Budureşii la fript dă clisă, nime’ nu zâcea Buduresei. Aşe m-am gândit să-i zâcem şi ansamblului, cum s-o zâs dă când îi lumea”, explică Ioane Dobaşu’ cum a ales numele grupului, înfiinţat în urmă cu mai bine de 6 ani şi sprijinit încă de atunci de Primăria comunei.

Toţi componenţii sunt amatori, fără şcoli în domeniu, dar cu drag de „danţuri”. „Pă vremuri, dănţuişii mai voinici erau acole lângă highede, şi care erau mai bleji erau pă lângă uşe. Apoi fetele trăjeau cătă ceia care ştiau juca şi le puteau arunca în sus... Că bărbatu’ care le ştie juca le ştie şi iubi!”, zice, hâtru, Dobaşu’.

Portul bunicilor

Sabrina Goina, zestrea BudureșiiTinerii nu perpetuează doar dansurile iuţi moştenite din bătrâni, ci şi portul popular al acestora, cei mai mulţi având de altfel costumele chiar de la bunici. La fete, acesta este compus din opinci, ciorapi din lână, poale (fustă), spătoi (bluză), cojoc şi în cap o cârpă (batic). „Bunica mea s-a măritat în costumul pe care-l port eu la spectacole. Peste ani vreau şi eu să-l dau mai departe”, zice Sabrina Goina (foto), o adolescentă de 15 ani, mândră de pasiunea sa: „Niciodată nu mi-a păsat dacă unora li se pare cool sau nu. Eu dansez din plăcere”.

La fel gândeşte şi Nicuşor Mihalcea, care la 21 de ani încă neîmpliniţi este soldat angajat la Unitatea Militară din Beiuş. „Mi-o plăcut tot timpul highedea. Când eram mic îmi plăcea cum se băteau pe picioare dansatorii în faţa alaiului de nuntă”. Şi el, şi ceilalţi băieţi din ansamblu poartă cu mândrie cojoace de Beiuş, tocmai modelele copiate recent de celebra casă de modă Dior.

Bunătăţi pentru Măruţă

Tinerii din Zestrea Budureşii merg şi să danseze la nunţi, dar dau spectacole şi în comună. În urmă cu trei ani, datorită priceperii lor, au ajuns până în semifinalele concursului „România dansează” de la Antena 1. La finele anului trecut, vrând să arate cât de frumoase sunt tradiţiile din zona lor, tinerii s-au înscris într-o altă competiţie naţională - „Duelul ansamblurilor” - din emisiunea „La Măruţă”, unde aveau să facă senzaţie.

Încă din prima ediţie, bihorenii s-au prezentat, pe lângă dansuri, cu bunătăţi de acasă, între care plăcinte cu „curichi”, clisă, brânză şi, bineînţeles, pălincă. „Oamenii ăştia să meargă direct în finală!”, a glumit Măruţă după ce-a gustat din ele. Dar n-a greşit. După mai multe ediţii în care au dansat „Vatra”, „Polca” şi „Învârtita” din zona Buduresei, toate pregătite şi acompaniate de Ioane Dobaşu’, tinerii au ajuns în marea finală, desfăşurată lunea trecută, alături de două ansambluri din Argeş. N-au reuşit s-o câştige, ieşind, după voturile date online şi prin SMS, pe locul al doilea, încasând un premiu de 2.000 euro.

Trişori în finală

Finala n-a fost chiar pe placul bihorenilor, pentru că n-au putut dansa pe muzică live şi au primit „teme” să pregătească, în doar câteva zile, dansuri din alte regiuni folclorice. „Ne-au dat „Învârtita de la Făgăraş” care este, probabil, cel mai greu dans din ţară”, se plânge Ioane Dobaşu’.

Mai mult, Ansamblul Doina Bascovului, cel care a fost declarat câştigător, a fost ajutat din plin de primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, care şi-a pus angajaţii din Primărie să trimită din greu SMS-uri de pe telefoanele de serviciu, pe care a vrut apoi să le plătească din bani publici, iscând un scandal în Consiliul Local.

Chiar şi aşa, bihorenii, oameni de omenie, nu sunt prea supăraţi. „Noi ne-am arătat cu mândrie tradiţiile. Dân tătă ţara ne-au contactat oamenii să ne felicite”, zice Ioane Dobaşu’. Şi, ca până acum, vor asculta îndemnul dintr-unul din cântecele lor preferate, care zice: „Daţi cu cizmile-n podele să sară colbu’ dân ele!”. Deci, vor continua să joace...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.7332 RON
  • 1 EUR = 4.9708 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON