URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 11 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După unii, Primăria n-ar trebui să cheltuiască 120.000 euro pe niște emisiuni care vor fi ascultate, estimativ, de „numai” 14 milioane de oameni. Mai bine ar împărţi banii tuturor locuitorilor. Cu 50 de eurocenți în plus, sărbătorile fiecărui orădean ar căpăta o strălucire aparte.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
15 Noiembrie 2019, 13:45

Facultatea de Drept sărbătoreşte 100 de ani de şcoală juridică românească la Oradea. Printre invitaţi, fostul procuror general Augustin Lazăr (FOTO)

Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea sărbătoreşte 100 de ani de la înfiinţarea Academiei Regale de Drept ca instituţie românească, printr-o conferinţă la care participă specialişti din ţară şi din străinătate. Academia a fost fondată în 1780, de împărăteasa Maria Tereza, iar în 1919 a devenit o instituţie românească de învăţământ superior, Facultatea orădeană de Drept considerându-se urmaşa acesteia.

100 de ani

Conferinţa a fost deschisă vineri dimineaţă, de decanul Valentin Mirişan, de rectorul Constantin Bungău şi de directorul Departamentului Drept şi Ştiinţe Administrative, Cristian Miheş. Printre participanţi se numără profesori din ţară şi din străinătate, inclusiv din Statele Unite ale Americii. "Sunt convins că toţi aceşti invitaţi vor participa cu lucrări ştiinţifice valoroase", a declarat decanul Mirişan.

Printre profesorii români prezenţi la eveniment se numără şi fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, cadru didactic al Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia. În cadrul conferinţei, el are programată o prelegere intitulată "Protecţia patrimoniului cultural în spaţiul judiciar european".

La deschiderea festivă a evenimentului, Lazăr s-a arătat foarte jovial: şi-a făcut poze cu toţi doritorii, dar a şi pozat afişele uriaşe care descriu istoria Academiei de Drept de la Oradea, din sala Bibliotecii universitare. "Să învăţăm istoria!", şi-a explicat Lazăr gestul. 

Doctor Honoris Causa

Liviu Pop, Facultatea de DreptConferinţa se va derula vineri şi sâmbătă, la Universitate, şi pe lângă prezentări şi dezbateri între specialişti ai domeniului, va cuprinde şi o ceremonie de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa pentru academicianul Liviu Pop (foto), unul dintre profesorii de renume ai şcolii româneşti de drept.

Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, ca şef de promoţie, în 1972, Pop n-a avut doar o carieră didactică, ci a fost şi avocat, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţi şi Industrie a României şi judecător la Curtea de Apel Cluj. Pop a scris 24 de volume, cursuri, tratate şi monografii de drept şi peste 100 de articole, studii, note şi comentarii în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.

Academie imperială

Din dorinţa de a face din Oradea un centru cultural al părţii de răsărit a Imperiului, în secolul XVIII, Curtea de la Viena a dispus înfiinţarea aici a unui centru de învăţământ superior - Academia Regală de Drept, constituită la insistenţele contelui Antal Károly, funcţionar în aparatul de stat austriac, motivaţia fiind că teritoriile „de peste Tisa” aveau nevoie de specialişti în funcţiile publice.

Datorită insistențelor forurilor locale, împărăteasa Maria Tereza a decis înființarea Academiei la Oradea în anul 1780. Inițial, instituţia a avut o secție de filosofie, cea juridică fiind creată în 1788. Aici erau pregătiţi în principal avocați și funcţionari care urmau să lucreze în administraţia de stat sau domenială. Pentru perfecţionare, absolvenţii puteau continua la alte instituţii asemănătoare din imperiu. 

Academia a funcţionat în clădirea care azi găzduieşte Colegiul Naţional Mihai Eminescu, pe strada Roman Ciorogariu. 

Un scurt istoric al instituţiei s-a regăsit şi pe mapele pe care toţi participanţii la conferinţa Facultăţii de Drept le-au primit. De asemenea, aceştia au putut vedea cum a arătat un caiet de cursuri din 1926, dar şi o diplomă de licenţă (foto) eliberată în 1930. Titulara actului, Lucia Lazarov, a fost chiar bunica directorului Departamentului Drept şi Ştiinţe Administrative, Cristian Miheş.

Diplomă Academia Regală

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7787 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON