"Însemnele regalităţii": Coroana de oţel, mantia şi sceptrul Regelui Ferdinand Întregitorul pot fi admirate în sala mare a Primăriei Oradea (FOTO)

Expoziţia "Însemnele regalităţii", organizată în sala mare a Primăriei Oradea, a fost vernisată luni dimineaţă, în prezenţa a circa o sută de persoane. Până joi, 23 mai, doritorii pot admira coroana de oţel, mantia şi sceptrul cu care a fost încoronat Regele Ferdinand Întregitorul, de la a cărui vizită simbolică în Oradea se împlinesc săptămâna aceasta 100 de ani.

"Să înlăturăm o anormalitate"

La eveniment au luat parte, printre mulţi alţii, primarul Ilie Bolojan, directorul Muzeului Ţării Crişurilor Aurel Chiriac, şi episcopul ortodox Sofronie Drincec, care a şi rostit o rugăciune.

"Expoziţia va rămâne până joi, inclusiv, în sala mare, după care o parte din exponate, coroana de oţel şi sceptrul, vor fi mutate în Cetate, unde vor rămâne până pe 3 iunie, iar mantia se va întoarce la Muzeul Naţional Peleş", a explicat primarul Ilie Bolojan.

Expoziţia face parte dintr-un ciclu de manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la instaurarea administraţiei româneşti în Oradea, sub conducerea Regelui Ferdinand, evenimente ce vor culmina joi, 23 mai, cu dezvelirea în Piaţa Unirii a unei statui ecvestre a monarhului.

"Se cuvine să înlăturăm o anormalitate, aceea că Regele Ferdinand Întregitorul să nu aibă o statuie ecvestră în România", a spus Bolojan. Primarul a afirmat că amplasarea acestei statui este cu atât mai importantă cu cât Regele Ferdinand a mai avut o statuie în Piaţa Unirii începând din anul 1924, care însă a fost îndepărtată la cedarea Transilvaniei de Nord.

Coroana din oţel de tun

Prezent la vernisajul expoziţiei, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a vorbit despre importanţa coroanei de oţel, a sceptrului şi a mantiei regale expuse în sala mare a Primăriei pentru simbolistica românească. "Aceste piese de excepţie au făcut parte din ceremonialul de încoronare a Regelui Ferdinand din 15 octombrie 1922", a spus directorul.

Coroana de oţel (foto) simbolizează independenţa de stat a României şi a fost comandată de regele Carol I Arsenalului Armatei, care a turnat-o din ţeava unui tun otoman capturat în urma bătăliei de la Plevna din 30 august 1877. Având o greutate de 1.115 grame, coroana a fost făcută după un proiect al pictorului Theodor Aman, din oţel, nu din aur, pentru a simboliza vitejia ostaşilor români, şi are în vârf Crucea "Trecerea Dunării".

Aur, argint şi mătase...

Sceptrul (foto), realizat de Casa Rene Boivin din Paris, din aur, argint, turcoaz şi perle, aduce cu un buzdugan medieval. Piesa, cu o greutate de 2.280 grame, este ornată cu patru siluete feminine îmbrăcate în portul popular din vechiul regat, Transilvania, Basarabia şi Bucovina, şi are în vârf capul unei acvile cruciate.

Pe mânerul sceptrului stă scris: "M.S. Regelui Ferdinand I al tuturor românilor dăruitu-i-s-a acest buzdugan de către popor ca unui vrednic domnitor şi biruitor spre pomenirea resboiului purtat de la 1916 până la 1919 pentru desrobirea şi unirea întregului neam românesc".

Mantia regală (foto), folosită pentru prima dată la încoronarea Regelui Ferdinand I, căruia îi ajungea până la glezne, este ţesută din mătase roşie ornată cu fir de aur, are guler de hermină şi poartă pe ea stema regatelor şi cea a familiei de Hohenzollern.

Intrarea este gratuită

Pentru expoziţia "Însemnele regalităţii româneşti", sala mare a Primăriei a fost amenajată în mod special cu două panouri lungi de 8 metri şi înalte de 3,5 metri dispuse pe margini, pe care sunt reprezentate imagini de la ceremonia încoronării, imaginea Regelui Ferdinand purtând coroana de oţel, mantia şi sceptrul şi detalii despre acestea.

În partea din fundal a sălii a fost amplasat un alt panou imens, pe care este reprezentat cuplul regal în sala tronului.

Expoziţia, realizată cu concursul Muzeului Naţional al României, Muzeului Naţional Peleş, Arhivelor Române şi Muzeului Ţării Crişurilor, va rămâne deschisă zilnic între orele 10 - 20 şi, la nevoie, chiar mai mult. Accesul publicului este liber.