Toți vor bani! Tot mai mulți bugetari din Bihor se judecă cu statul sau amenință cu greve pentru salarii mai mari

Abia a intrat în vigoare, la finele lunii trecute, Legea 296/2023 pentru reducerea cheltuielilor bugetare, că se şi înmulţesc protestele unor bugetari nemulţumiţi că au salarii mai mici decât alţii. În Bihor, funcţionarii CAS, ai Casei Judeţene de Pensii şi ai DSP au ieşit în faţa instituţiilor să ceară majorări de venituri, pe când alţii au ales o cale mai eficientă şi le-au şi obţinut, dând statul în judecată. Aşa au încasat inspectorii ITM zeci de mii de lei în plus, iar magistraţii sume uriaşe, de sute de mii de lei!

BIHOREANUL vă arată cum, deşi Legea 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului bugetar trebuia să asigure remuneraţii echitabile, a fost aplicată neunitar, favorizându-i pe unii în detrimentul altora, în final dăunând cetăţenilor, care nu primesc serviciile la care au dreptul în baza taxelor şi impozitelor pe care le plătesc.

Unii mai egali ca alţii

Marţi, joi şi vineri. Aceasta e cadenţa cu care angajaţii Casei Judeţene de Pensii Bihor au protestat în faţa instituţiei în prima jumătate a lunii noiembrie, pentru ca de săptămâna trecută s-o facă zilnic, oprind activitatea cu publicul în fiecare zi între orele 10.00 şi 11.00 şi pregătind chiar intrarea în grevă de-a binelea. Motivul? "Discriminarea" faţă de alţi colegi, pentru care Legea 153/2017 a fost aplicată în devans. 

Oamenii cer lefuri mai mari invocând exemplul colegilor din Casa Naţională de Pensii, care câştigă lunar, în medie, cu 1.000 - 1.500 lei mai mult. "La noi, media salariilor este de 4.200 - 4.500 lei, colegii din Bucureşti au 5.000 - 5.500 lei", a declarat BIHOREANULUI directorul executiv Laurenţiu Ţenţ (foto).

Diferenţele erau şi mai pronunţate până anul trecut, când salariaţii CJP Bihor au câştigat procese intentate Ministerului Muncii pentru venituri egale cu colegi din alte judeţe care obţinuseră înaintea lor salarii majorate pe Legea 153/2017. Concret, legea prevedea ca din 2018 salariile să crească treptat până în 2023 pentru toţi bugetarii, dar angajaţii unor Case Judeţene au obţinut lefuri majorate din 2018, unii chiar la nivelul prevăzut pentru anul 2022, pe când cei din Bihor aveau anul trecut tot veniturile de acum 5 ani. Din acest motiv, în 2021 au intentat procese Ministerului Muncii, cerând salarii "la nivelul maxim aflat în plată" în "familia ocupaţională", iar anul trecut le-au câştigat, primind atât lefurile crescute, cât şi "diferenţe salariale" reprezentând sumele cuvenite, dar neîncasate până atunci. 

Cele mai mari "diferenţe" le-a primit şeful CJP Bihor: cu o leafă lunară brută de 10.761 lei (net 6.920 lei), Ţenţ a câştigat în 2022, în plus faţă de salariul de 77.429 lei, încă 48.873 lei. Ceilalţi angajaţi au primit sume diferite, după funcţie, grad profesional şi vechime: inspectorii superiori, care au salarii nete anuale între 52.793 şi 75.992 lei, au încasat diferenţe cuprinse între 24.659 şi 32.345 lei, iar consilierii superiori, cu salarii între 61.771 şi 63.074 lei, diferenţe între 22.400 şi 27.310 lei.

"Fraierii" din Bihor

Tot anul trecut, şi tot prin procese, au obţinut şi angajaţii ITM Bihor atât lefuri majorate, cât şi diferenţe pentru anii când nu le-au fost crescute din oficiu conform Legii 153/2017. "În alte judeţe colegii aveau din 2019 salarii crescute la nivelul din 2022 şi câştigau cu 2.000 - 3.000 lei în plus faţă de noi, fraierii din Bihor", spune jurista Cristina Blikling (foto), explicând de ce în urmă cu doi ani angajaţii au deschis procese pentru a obţine şi ei lefuri la nivelul maxim aflat în plată în cadrul aceluiaşi ordonator de credite, Inspecţia Muncii.

După ce le-au câştigat, salariile le-au fost majorate şi au primit, în plus, şi diferenţele pentru anii din urmă. Inspectorul-şef Marius Rotar a încasat, pe lângă salariul anual de 81.246 lei, şi diferenţe de 55.284 lei, adjuncta Nadia Racz, cea reţinută de DNA luna trecută pentru luare de mită, a avut salariu de 70.373 lei şi diferenţe de 43.340 lei, iar celălalt adjunct, Nicolae Hoduţ, 79.560 lei salariu plus diferenţe de încă 27.702 lei.

Inspectorii, pe lângă salariile de 60.690 - 62.380 lei, au primit diferenţe între 38.345 şi 41.539 lei. Câştigurile mărite n-au oprit totuşi ca patru inspectoare, cu Racz în frunte, să fie "săltate" pentru şpăgi de la angajatori găsiţi cu nereguli.

De la mic...

De departe, însă, angajaţii din Justiţie sunt marii câştigători ai proceselor pentru bani, magistraţii şi personalul auxiliar încasând sute de mii de lei ca "diferenţe salariale" peste lefurile oricum cele mai mari din tot sistemul bugetar. 

BIHOREANUL a descoperit, după o trecere în revistă a declaraţiilor de avere, că judecătorii s-au judecat abitir cu statul pentru a-i smulge cât mai mulţi bani. O grefieră de la Judecătoria Oradea, de pildă, a încasat anul trecut, pe lângă salariul de 64.759 lei, şi "drepturi salariale restante" de 130.090 lei, iar un coleg cu salariu de 94.033 lei a primit încă 107.163 lei tot ca "drepturi salariale restante". Grefierii Curţii de Apel Oradea au luat şi mai mult: o grefieră a încasat, pe lângă salariile totalizând 199.335 lei, încă 138.992 în urma unor "hotărâri judecătoreşti", iar zeci de colegi cu salarii între 86.655 şi 96.018 lei au primit "diferenţe salariale" cuprinse între 56.220 şi 660.047 lei!

Personalul auxiliar şi tehnic al instanţelor a beneficiat la rându-i de plusuri consistente: doi IT-işti de la Tribunalul Bihor, cu salarii de 153.103 şi 164.115 lei pe anul trecut, au încasat "drepturi salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti" de 154.237 şi respectiv de 127.900 lei.

... la mare

Judecătorii au bătut toate recordurile: o magistrată de la Judecătoria Oradea a primit, pe lângă salariile de 156.505 lei, şi "drepturi salariale restante" de 630.918 lei, un coleg cu leafă de 172.497 lei, încă 786.175 lei, iar o colegă cu salarii de 202.288 lei încă 501.290 lei. Alţi magistraţi, de la Tribunalul Bihor, cu salarii între 184.852 şi 202.466 lei, au primit anul trecut "drepturi restante" cuprinse între 297.142 şi 550.987 lei, unii prin executarea silită a Ministerului Finanţelor, care nu virase Ministerului Justiţiei suficiente fonduri pentru a acoperi toate "drepturile". 

Fosta preşedintă a Tribunalului, Carmen Domocoş, cu 199.867 lei salariu, a încasat încă 571.598 lei ca "drepturi restante", iar judecătorul Ovidiu Galea (foto), fost client al DNA, s-a pensionat cu un salariu anual de 237.223 lei pe lângă care a încasat 465.571 lei ca "drepturi salariale restante" şi 286.437 lei ca "salarii restante" pentru perioada în care, fiind inculpat, fusese suspendat din magistratură. 

"Zeii" de la Curtea de Apel Oradea au avut încasări uluitoare: pe lângă salariile anuale între 249.903 şi 276.218 lei, au primit ca "drepturi salariale restante" sume de la 53.857 până la nu mai puţin de 761.461 lei!

"Nici nu mai ştiu pentru ce semnez"

Cum s-a ajuns la acest dezmăţ? Practic, magistraţii au deschis mii de procese, revendicând cele mai diverse drepturi, de la lefuri majorate prin creşterea VRS (Valoarea de Referinţă Sectorială), atunci când au fost crescute cele ale consilierilor de probaţiune, până la majorarea sporurilor de tot felul: de vechime, pentru funcţii de conducere, de specializare, periculozitate (15%), confidenţialitate (5%), fidelitate, solicitare neuropsihică (50%), "anticorupţie" (de 30%, prin asimilare cu procurorii DNA), executări penale şi civile (10%), peste toate pretinzând şi dobânzi, pentru că statul nu le plătea imediat toate sumele câştigate prin procesele soluţionate de propriii lor colegi. 

"Din când în când, mai vine câte un coleg să strângă semnături pentru un nou proces. Sincer, am ajuns să nici nu mai ştiu precis ce mai cerem", a recunoscut BIHOREANULUI un magistrat, cu condiţia anonimatului.

Judecătorii au ajuns la cele mai mari venituri inclusiv după retragerea din activitate. Pe de o parte, pensionarul "cel mai special" din Bihor este o fostă judecătoare, retrasă anul trecut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie lunară netă de 31.148 lei. Pe de altă parte, deoarece pensiile foştilor magistraţi sunt corelate cu veniturile celor activi, pensionarii din Justiţie obţin şi recalcularea acestora. "Unui fost magistrat, pensionat în 2018 cu o pensie de peste 20.000 lei net, va trebui să-i plătim şi o diferenţă de peste 500.000 lei aferentă perioadei de până anul acesta, pentru care a obţinut recalcularea", spune directorul CJP Bihor, Laurenţiu Ţenţ.

BANII VORBESC! Vremurile s-au schimbat, la fel şi priorităţile magistraţilor. Dacă în 2017 protestau împotriva modificării legilor justiţiei de către PSD-ul lui Liviu Dragnea (foto), vara aceasta şi-au oprit activitatea, supăraţi că actuala guvernare vrea să le crească vârsta de pensionare şi să le reducă pensiile speciale

Reacţii în lanţ

Încurajaţi de succesul funcţionarilor din CAS, care au protestat două săptămâni limitând programul de lucru cu publicul la doar o jumătate de oră pe zi şi refuzând să proceseze documentele de plată pentru prestaţiile spitalelor şi farmaciilor, în ultima săptămână au anunţat noi proteste şi angajaţii Caselor Judeţene de Pensii, şi cei ai Direcţiilor de Sănătate Publică.

În Oradea, ca peste tot în ţară, aceştia au ameninţat inclusiv cu greve, cerând salarizarea conform Legii 153/2017, adică la nivelul prevăzut pentru anul în curs, după ce în anii trecuţi fie lefurile le-au rămas nemajorate, fie au obţinut actualizări numai prin procese şi numai la nivelurile din anii precedenţi. 

Prin urmare, sarabanda protestelor şi a litigiilor în justiţie nu numai că nu se va opri, ci va crea reacţii în lanţ, ale tot mai multor bugetari. Întrebarea e până când, căci bugetul e tot mai sleit, după cum o arată cea mai dureroasă realitate: după majorarea salariilor propriilor funcţionari, CAS nu mai are bani nici măcar pentru medicamentele bolnavilor oncologici. Metastaza, aşadar, continuă...

FINANŢELE, DEASUPRA EDUCAŢIEI
Bugetari "graşi", bugetari "flămânzi"

Prima categorie care a obţinut anul acesta majorări de salarii a fost, în primăvară, cea a angajaţilor din Educaţie, după ce în primăvară profesorii au intrat în grevă şi au refuzat să încheie mediile, periclitând admiterea în licee şi în facultăţi. 

"Cadrele didactice erau plătite conform Legii 153/2017, dar cu cele mai mici salarii. Un profesor debutant primea 2.600 lei, iar unul cu gradul I şi vechime peste 20 de ani 4.200 lei. După grevă, prin OUG 57/2023 au fost mărite salariile cu 800 până la 1.200 lei", a declarat BIHOREANULUI Flavius Zancu, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ Bihor. Personalul nedidactic continuă, însă, să aibă salarii de mizerie, femeilor de serviciu şi muncitorilor de întreţinere fiindu-le majorate salariile de la 2.000-2.200 lei până la 2.600-2.700 lei.

Într-o situaţie similară sunt şi poliţiştii, afirmă Vasile Zelca, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual: şi ei au salarii actualizate conform Legii 153/2017, dar stabilite la niveluri modeste. "Un agent debutant are 2.200 lei, cu tot cu norma de hrană şi de echipament", afirmă sindicalistul, motiv pentru care în vara aceasta nici n-a existat concurenţă la admiterea în şcolile de profil, fiind doar 0,7 candidaţi pe un loc.

În schimb, după ce în luna august au protestat pentru egalizarea salariilor - cuprinse între 3.500 şi 6.900 lei - cu cele ale angajaţilor din aparatul central al ANAF, funcţionarii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, ca de altfel şi colegii lor din celelalte judeţe, au obţinut creşteri de circa 1.000 lei, printr-un simplu ordin al ministrului Marcel Boloş. Pentru ca acest lucru să nu se mai repete şi în cazul altor ordonatori de credite (ministere, agenţii, inspectorate, oficii etc), joia trecută Guvernul a interzis prin OUG creşterile de salarii prin decizii ale şefilor de instituţii.