Să dispară! Primăria orădeană vrea să ceară falimentul a peste 30 de firme în insolvenţă

Municipalitatea vrea să ceară falimentul a peste 30 de firme în insolvenţă, pentru a recupera datorii de milioane de lei acumulate de acestea la bugetul local. Deşi orădenii îşi plătesc impozitele la timp, gradul de încasare al obligaţiilor fiscale este diminuat din cauza unor datorii de 66 milioane lei adunate de 1.257 firme în faliment.

Conştiincioşi, orădenii fac cozi la ghişee din prima zi de încasare a impozitelor. Unii sunt atraşi de bonificaţia de 5% acordată celor care îşi sting datoriile fiscale până la sfârşitul lunii martie, alţii pur şi simplu vor să scape de o grijă. Totuşi, oraşul nu îşi încasează niciodată toţi banii. "Dacă luăm în calcul debitele de anul trecut şi restanţele istorice cu majorările aferente, gradul de încasare a impozitelor este de 79%", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Gaura din buget e dată chiar de stat şi de firmele în insolvenţă...

Vânătoarea de restanţieri

Oficial, bugetului local îi merge bine. Gradul de încasare a impozitelor şi taxelor pe 2018 a fost de 93%, între cele mai mari pe ţară. Potrivit raportului de activitate al Direcţiei Economice, anul trecut numărul datornicilor persoane fizice a scăzut faţă de 2017 cu 2,6%, la 21.864 orădeni, şi al persoanelor juridice cu 6%, la 2.251 firme.

"Începând din 2017 am încercat să eficientizăm activitatea de executare silită, iar încasările au crescut de la 17 milioane lei la 23 milioane lei în 2018", spune directorul adjunct al Direcţiei Economice, Sorin Iacob (foto).

Municipalitatea şi-a "vânat" restanţierii cu tenacitate. Spre exemplu, a cerut şi a primit acces la baza de date a Ministerului Finanţelor şi a putut solicita blocarea conturilor bancare ale restanţierilor, cu sprijinul ITM a identificat angajatorii restanţierilor, cerându-le să opereze reţineri din salariu, şi cu ajutorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a instituit 424 de sechestre asigurătorii pe bunurile datornicilor. Şi totuşi, nu ajunge!

Greaua moştenire

În ciuda măsurilor ferme, în termeni reali bugetul local e departe de a-şi fi încasat toate obligaţiile fiscale. "În fiecare an, oraşul moşteneşte datorii istorice pe care se luptă să le încaseze", spune directorul economic al Primăriei Eduard Florea (foto).

Astfel, dacă pe lângă debitele aferente anului 2018 se iau în calcul şi restanţele din anii anteriori, gradul de încasare a obligaţiilor fiscale se prăbuşeşte la 79%. Mult pentru un oraş din România, dar puţin comparativ cu eforturile majorităţii orădenilor. Iar gaura din vistieria oraşului o dau firmele în insolvenţă şi în faliment. "Debitele acestora se ridică la 66 milioane lei, în creştere cu 5 milioane lei faţă de 2017, ceea ce înseamnă o majorare de 8%", explică directorul.

În plus, pe lângă faptul că restanţele istorice ale firmelor "pe butuci" cresc odată cu penalităţile, lista datornicilor se extinde an de an cu alte firme intrate în insolvenţă...

Faliment "de stat"

Cea mai mare gaură în bugetul oraşului a dat-o o firmă de stat. Intrată în faliment în 2016, Termoelectrica a lăsat debite de 6,7 milioane lei de pe urma fostului CET II. "Statul a vândut CET-ul II aflat în faliment, firma de insolvenţă a valorificat bunurile, iar oraşul a rămas cu debitele", zice Florea.

La fel s-a întâmplat în cazul fostului producător de cabluri auto Charlie Impex, falimentat în 2009 cu restanţe de 3,2 milioane lei, al fostelor sere Orser, devalizate de PSD-ista din Dolj Maria Schutz (2,9 milioane lei), al firmei Macio, care a început şi abandonat construirea podului Constantin Prezan (2,4 milioane lei), şi al firmei Raicris Construct (2,3 milioane lei), patronate de Călin Raita. Toate acestea au falimentat, bunurile s-au valorificat, iar oraşul n-a primit niciun leu deoarece era la coada listei debitorilor...

Boală lungă, moarte sigură...

Pe lângă cele 722 falimente de pe urma cărora trage slabă nădejde să mai recupereze din datorii, municipalitatea are în evidenţe 435 de companii în insolvenţă care s-au pus sub protecţia legii în ideea unei ipotetice relansări. Problema oraşului e că aceste companii figurează cu debite aferente neplăţii impozitelor pe clădiri şi terenuri, iar datoriile cresc cu fiecare an. "Societăţile de insolvenţă nu procedează la reevaluarea patrimoniului tot la 3 ani, fapt pentru care se aplică o cotă de impozitare de 7,5%, faţă de 1,15%, cât ar fi normal, iar administratorii speciali au tot interesul să prelungească această perioadă pentru că sunt retribuiţi", spune directorul.

Pentru a pune capăt acestei situaţii, municipalitatea vrea să ceară falimentul a peste 30 de firme care nu îşi plătesc ratele conform planului de reorganizare. "Aşa, oraşul îşi va recupera măcar o parte din debite, iar noii proprietari ai terenurilor şi imobilelor vor începe să achite impozitele pe proprietate", spune Florea.

"Nu mai aşteptăm!"

Lista firmelor în insolvenţă pentru care municipalitatea vrea să ceară falimentul este deschisă tot de o firmă de stat. Sucursala Mureş-Criş a Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, intrată în insolvenţă în 2012, a lăsat debite de peste 600.000 lei pentru care nu a făcut nicio plată oraşului. "Nu are rost să mai aşteptăm", afirmă Eduard Florea.

La fel, Primăria vrea să ceară falimentul furnizorului de piese auto Premium Part pentru suma de 570.000 lei, a celui de mobilier Romeur (460.000 lei), a firmei de comerţ Aquachiara, aparţinând patronului Leonardo, Florin Panea, dar şi a Rada Exim, patronate de Radu Pentie (420.000 lei).

Printre firmele cunoscute aflate pe listă se mai numără Euromaster (331.000 lei), deţinută de Gheorghe Mudura, dar şi transportatorul Frigo Expres (311.000 lei). "În majoritatea cazurilor este vorba de firme care nu şi-au respectat planul de reorganizare sau care nu şi-au plătit ratele asumate", spune Florea. Legea e una pentru toţi şi ar fi nedrept ca doar orădenii să se lupte să-şi plătească ratele...