URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 23 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum un deceniu, proaspătul primar Ilie Bolojan, care încă nu renunţase la pantalonii traşi până la subsuoară, stabilea un program drastic localurilor din oraş. Cu toate că îşi propunea de pe atunci să dezvolte latura turistică a municipiului, voia să închidă cârciumile la ora 22, de trebuia, ca să poţi bea alcool noaptea, să mergi la farmacii pentru o frecţie galenică. Nu-i mai puţin adevărat că era o nebunie totală atunci: reguli nu, zgomot cât cuprinde şi, mai ales, mizerie la greu! Florin Birta a scos, acum, în dezbatere noul regulament privind organizarea activităţilor în zonele publice...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Din 2018 încoace, BIHOREANUL a tot scris despre faptele de arme ale prim-gospodinei din Brusturi, Livia Bârlău, o fostă PD-istă trecută la PSD şi făcută întâi directoare a şcolii comunale, iar apoi primăriţă. Cum de îşi permite? Simplu! "Oamenii legii" n-au deranjat-o niciodată, până săptămâna trecută, când anchetatori trimişi din Oradea au ridicat acte privind lucrări de zeci de milioane de lei cu puternic damf de fraudă. În rest, însă, nici poliţiştii, nici procurorii din zonă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre felul în care funcționează școlile în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
10 August 2021, 08:00

Robinetele UDMR: Zeci de mii de bihoreni plătesc scump servicii de apă şi canalizare proaste, fiindcă fruntaşii UDMR au vrut operator de apă "autonom"

Robinetele UDMR: Zeci de mii de bihoreni plătesc scump servicii de apă şi canalizare proaste, fiindcă fruntaşii UDMR au vrut operator de apă 'autonom' APĂ DE PARTID. La Diosig, unde apa e furnizată ba cu ţârâita, ba cu viermi, cum s-a întâmplat la finele lunii trecute (foto), Apă Canal Nord Vest încasează facturile într-un spaţiu pus la dispoziţie de Primăria comunei şi împărţit cu organizaţia locală a UDMR, poate ca să ştie oamenii cui să-i "mulţumească" pentru ea. Au şi de ce, unul dintre "naşii" firmei fiind preşedintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön (medalion)
Robinetele UDMR: Zeci de mii de bihoreni plătesc scump servicii de apă şi canalizare proaste, fiindcă fruntaşii UDMR au vrut operator de apă 'autonom' UNII CU PONOSUL, ALŢII CU FOLOSUL. În Diosig, la fel ca peste tot unde operează Apă Canal Nord Vest, reţelele de apă şi canalizare sunt modernizate pe cheltuiala Primăriei, dar tot în capul edilului Mados Attila (foto) se sparg nemulţumirile oamenilor care fie nu au deloc apă, fie o primesc cu... viermi (detaliu)
Robinetele UDMR: Zeci de mii de bihoreni plătesc scump servicii de apă şi canalizare proaste, fiindcă fruntaşii UDMR au vrut operator de apă 'autonom' BEŢI, DOMNU’ PRIMAR? Invitat, în plină şedinţă de Consiliu Local, cu doi ani în urmă, să bea un pahar cu apa de la robinet furnizată de Apă Canal Nord Vest, edilul din Valea lui Mihai, Nyakó József, a refuzat lichidul de culoarea urinei. Tot cu refuz tratează acum şi cererea BIHOREANULUI de a dezvălui câţi bani alocă firmei ADI Nord Vest, al cărei preşedinte este, şi pe cele ale aleşilor locali de a lămuri de ce apa nu e potabilă sau de ce strada principală nu are nici acum canalizare
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În nordul Bihorului, o firmă "de stat" acţionează cu tenacitate în pagubă. Se numeşte SC Apă Canal Nord Vest SA şi a fost înfiinţată "strategic", formal la iniţiativa primarilor din zonă, toţi UDMR-işti, în realitate din ambiţia şefilor lor politici, interesaţi să aibă propria "companie de apă". De cinci ani, firma n-a investit niciun leu în înlocuirea sau extinderea reţelelor preluate de la comune şi oraşe, dar ia banii atât de la locuitorii acestora, cât şi de la primării, Consiliul Judeţean şi Guvern, adică de la toţi contribuabilii din ţară.

BIHOREANUL vă prezintă un "mecanism organizat de deturnare" a milioane de lei, după cum l-a descris un consilier dintr-o comună captivă a firmei udemeriste. În dauna atât a banilor publici, cât şi a consumatorilor luaţi "prizonieri".

Arsen, rahat, viermi...

Apă "pe sărite" la Cetariu, unde furnizarea e întreruptă săptămânal, cu arsen în Roşiori, unde sătenii din Mihai Bravu îşi aduc apa de băut din localităţi vecine pentru că a lor e otrăvită, cu materii fecale în Valea lui Mihai, unde un consilier local, medic, atenţiona în urmă cu câţiva ani că din acest motiv s-au îmbolnăvit de hepatită copii şi adulţi, şi mai nou cu viermi în Diosig. 

Vara aceasta, pe 31 iulie, o locuitoare a acestei comune a răbufnit, sătulă de lichidul murdar care îi curgea la robinet. "Mai are cineva aşa ceva?", întreba femeia, revoltată, pe Facebook, o consăteană răspunzând că "apa murdară distruge maşina de spălat, robinetele şi cazanul". Cineva a adăugat, în acelaşi ton, că are tot "noroi şi şpriţ de rugină" la robinet, iar un localnic a comentat ironic: "Dar nu ştiaţi că nu se poate bea?". Altul a amintit că "ne-o trebuit să dăm noi apa la alţii, că nu eram capabili să o gestionăm", cerându-i primarului să "alunge" firma Apă Canal Nord Vest, căreia comuna i-a încredinţat reţelele din localitate încă din 2016.

Edilul Mados Attila le-a răspuns tot pe Facebook, promiţând: "Având în vedere multiplele probleme semnalate de locuitori în ultima vreme privind operatorul (...), în următoarele săptămâni vom analiza serios problema preluării operării de la companie". Ulterior a adăugat că i-a fixat firmei termen ca până luni, 9 august, să-i prezinte un calendar de acţiune pentru normalizarea serviciilor.

La stânga-mprejur

Deşi confruntat cu nemulţumirea localnicilor, primarul din Diosig, ca de altfel toţi edilii din zonă, nu are totuşi intenţia reală să renunţe la serviciile firmei. Ba, dimpotrivă, comuna tocmai a cumpărat acţiuni de peste 33.000 de euro la Apă Canal Nord Vest!

Povestea firmei a început în 2010, când se numea SC Apă Canal Borş şi opera doar în comuna învecinată Oradiei. Tot atunci a fost înfiinţată şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona de Nord Vest, pentru a sprijini asigurarea serviciilor publice de apă şi canalizare în 22 de unităţi administrativ-teritoriale, toate la acea vreme cu primari UDMR: Marghita, Valea lui Mihai, Săcueni, Abrămuţ, Biharia, Borş, Buduslău, Cetariu, Cherechiu, Chişlaz, Curtuişeni, Diosig, Lugaşu de Jos (deşi aceasta e situată în estul judeţului), Roşiori, Sălacea, Sălard, Sâniob, Şimian, Tarcea, Tămăşeu, Tăuteu şi Viişoara. 

Ambiţia extinderii firmei din Borş în nordul Bihorului ca operator regional s-a simţit încă din 2013, când comuna Biharia, până atunci membră a unei alte ADI, Aparegio, în cadrul căreia Compania de Apă Oradea furniza servicii şi în afara municipiului, a decis să iasă din această asociaţie pentru a intra în ADI Nord-Vest, care promitea investiţii de 50 milioane euro din fonduri UE. În final, însă, comuna a plătit scump: a pierdut investiţii de 5,8 milioane euro pentru construirea a 10 km de reţea de apă, a 21 km reţea de canalizare şi a două staţii de epurare, şi a fost obligată să achite despăgubiri de 1,075 milioane lei, contravaloarea părţii aferente managementului proiectului "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor" derulat prin ADI Aparegio.

Ieşirea Bihariei din această asociaţie pentru ca apoi să intre în ADI Nord Vest a avut ca motivaţie tariful CAO, de 3,4 lei pentru un metru cub de apă, triplu faţă de cel practicat anterior de Primărie prin propriul serviciu de apă şi canalizare, de 1,1 leu/mc. Astăzi, însă, lucrurile stau invers: CAO vinde apa în Oradea şi în alte 42 de localităţi din Bihor cu 3,87 lei/mc, în timp ce Apă Canal Nord Vest, înfiinţată sub umbrela ADI Nord Vest, are un preţ de 4,7 lei.

Pe pierdere 

Planurile CAO de extindere spre nordul judeţului au fost barate prin înfiinţarea Apă Canal Nord Vest în 2015, pe scheletul firmei de apă-canal din Borş, Primăria acestei comune păstrând 50% din acţiuni, iar oraşele din ADI Nord Vest primind câte 5,075% şi comunele câte 1,025%, în general în schimbul participării cu buldoexcavatoare şi al transferării operării serviciilor de apă şi canalizare către firma nou înfiinţată. 

În timp record, aceasta a fost licenţiată ca operator regional, iar din 2016 a preluat reţelele de apă şi canalizare în 15 dintre cele 22 UAT-uri membre ADI Nord Vest (primăriile Marghita, Abrămuţ, Chişlaz, Lugaşu de Jos, Tăuteu şi Viişoara preferând să păstreze operarea celor pe care le construiseră până atunci cu bani din PNDL şi PNDR).  

Director general al Apă Canal Nord Vest a fost "selectat", de către cei 22 de acţionari, un personaj fără experienţă în domeniu, însă de încredere pentru UDMR: Balogh Ferenc (foto), despre care BIHOREANUL dezvăluise încă din 2011 (facsimil, jos) că, deşi era angajat al Consiliului Judeţean, nu se prezenta la serviciu, dar în schimb furniza "consultanţă" edililor UDMR, întocmindu-le caietele de sarcini pentru lucrări de reabilitare a unor cămine culturale, şcoli şi drumuri, aşa încât licitaţiile să le câştige o singură firmă: Rono Aqua, patronată de Balogh Sóos Csaba, un afacerist pe care UDMR îl plantase în Consiliul de Administraţie al... CAO.

După 5 ani în care n-a modernizat şi n-a extins reţelele preluate, Apă Canal Nord Vest a ajuns la active de 21,39 milioane lei şi datorii de 10,77 milioane lei. Anul trecut, de pildă, a încasat 4,8 milioane lei şi a cheltuit 5,4 milioane lei, înregistrând o pierdere de 568.000 lei. Iar asta, trebuie subliniat, în condiţiile în care toate investiţiile fuseseră făcute anterior de primării, care asigură şi în prezent, cel mai adesea, inclusiv remedierea avariilor, dintr-un motiv simplu: edilii confruntaţi cu nemulţumirile localnicilor nu îşi permit luxul să aştepte până vine o echipă a Apă Canal Nord Vest de la Borş, unde firma îşi are sediul.

Cotizaţii de la toţi

De unde acoperă societatea asemenea deficite? Schema e complexă şi nu ar fi ieşit la iveală dacă UDMR şi-ar fi păstrat primarii în toate cele 22 UAT-uri membre ADI Nord Vest. Doar că anul trecut locuitorii din Cetariu au votat un PPMT-ist, în Chişlaz un liberal, iar în Marghita un independent, astfel că în zidul de tăcere din epoca exclusivităţii UDMR au apărut mici breşe. 

Aşa s-a aflat că, pe lângă încasările de la cei peste 50.000 consumatori din cele 15 UAT-uri în care a preluat operarea, firma se bucură de susţinerea ADI Nord Vest, căreia toate cele 22 primării membre (inclusiv cele unde firma nu operează) îi varsă anual cu titlu de cotizaţie 10.000 lei (oraşele şi comunele mari ca Diosig ori Şimian) şi respectiv 5.000 lei (comunele mai mici). 

"Ştiu că plătim cotizaţia la ADI Nord Vest, dar nu ştiu dacă primim ceva la schimb", recunoaşte primarul Marghitei, Marcel Sas Adăscăliţii. Edilul precizează că în ultimii ani, când Consiliul Judeţean era condus de Pásztor Sándor, banii pentru cotizaţiile la ADI Nord Vest erau viraţi UAT-urilor de la Judeţ, ceea ce, evident, CJ Bihor nu făcea şi pentru ADI Aparegio. Practic, însă, prin finanţarea ADI Nord Vest şi, implicit, a Apă Canal Nord Vest, toţi bihorenii, inclusiv cei din sudul sau estul judeţului, au devenit fără să fi ştiut "cotizanţi" la cele două entităţi controlate de UDMR.

Bani de la Guvern

Şi mai spectaculos e că o parte mult mai consistentă din finanţarea Apă Canal Nord Vest provine de la Guvern. Anul trecut, prin Anexa 7 a Legii bugetului de stat, ADI Nord Vest a primit 15 milioane lei, despre care doar cei care controlează asociaţia, adică edilii UDMR, ştiu cum au fost cheltuiţi. 

Sumele au fost virate primăriilor membre, iar acestea le vărsau în contul Apă Canal Nord Vest, dar anul trecut, pentru prima oară, această schemă de finanţare a firmei a dat rateuri în UAT-urile unde primarii UDMR nu au fost realeşi. Noul edil PPMT-ist din Cetariu, Biró Ferenc, a refuzat să achite companiei cele 1,11 milioane lei primite de la Guvern, motivând că firma nu executase nicio lucrare, aşa încât nu se justifică nicio plată şi, ca atare, a blocat banii în contul Primăriei, ca excedent bugetar. 

Noul primar PNL din Chişlaz, George Bezi, a virat firmei cei 551.000 lei primiţi de comună în mandatul predecesorului UDMR-ist, dar a avertizat că anul acesta nu o va mai face. "Apă Canal Nord Vest n-a făcut nimic de banii aceştia. Doar a adus un container din plastic şi un filtru despre care spunea că opreşte arsenul din apă, pe care nici nu le-a mai montat", explică edilul.

Şi mai mulţi 

Anul acesta, CJ Bihor, controlat de liberali, nu a mai alocat celor 22 primării din ADI NV bani pentru cotizaţii, dar sumele pentru sprijinirea Apă Canal Nord Vest au crescut, de la Guvern. Prin Legea bugetului de stat pe 2021, în Anexa 7 au fost alocaţi ADI Nord Vest 8 milioane lei şi 12 milioane lei către o altă entitate controlată de primarii UDMR: GAL (Grupul de Acţiune Locală) Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria. 

ONG-ul a fost înfiinţat în 2010, tot la iniţiativa edililor, chit că multe localităţi nu se află pe graniţă, fiind membre, însă, şi în ADI Nord Vest: Abrămuţ, Biharia, Borş, Buduslău, Cetariu, Chişlaz, Curtuişeni, Diosig, Girişu de Criş, Paleu, Roşiori, Săcueni, Sălard, Sâniob, Sântandrei, Şimian, Tarcea, Tămăşeu, Tăuteu, Toboliu, Valea lui Mihai şi Viişoara.

La GAL a fost pus manager un alt vechi "client" al BIHOREANULUI: Nagy Maté András (foto), fost şef al Direcţiei Dezvoltare Implementare Proiecte în CJ Bihor pe vremea când judeţul era condus de Pásztor şi remarcat, inclusiv de către Camera de Conturi Bihor, că direcţiona bani publici, ilegal, către ONG-uri, majoritatea din siajul UDMR.

Dacă despre felul în care a împărţit ADI Nord Vest banii de la Guvern nu se ştie nimic, în schimb BIHOREANUL a aflat cum a făcut-o GAL: o parte din sume le-a repartizat pentru ca primăriile să cumpere acţiuni la Apă Canal Nord Vest, o parte pentru alte scopuri decât cele prevăzute prin Legea bugetului de stat la Anexa 7, adică "proiecte şi programe de dezvoltare/alte cheltuieli".

"Banii UDMR-ului" 

Împărţeala s-a făcut la o şedinţă a GAL din 10 iunie pe care, practic, a condus-o preşedintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön. "A luat cuvântul şi a spus că banii au fost aduşi de UDMR. Ca atare, trebuia să înţelegem că sunt împărţiţi în consecinţă. Eu pot înţelege influenţele politice, dar m-am simţit discriminat", spune edilul liberal din Chişlaz, George Bezi (foto)

Motivul? În condiţiile în care comunele cu primari UDMR au primit fiecare câte 450.000 lei până la 1,6 milioane lei, inclusiv pentru obiective fără nicio legătură cu dezvoltarea, celor cu edili români sau PPMT li s-au repartizat între 100.000 lei şi 168.481 lei, dar cu obligaţia să-i dea mai departe unor entităţi religioase şi pentru achiziţia de acţiuni la... Apă Canal Nord Vest. 

"Practic, noi doar «miroseam» banii: din cei 168.481 lei primiţi, 100.000 lei erau pentru parohia reformată din Mişca, 30.000 lei pentru Fundaţia Diaconală Reformată a Ierului, iar 38.481 lei pentru achiziţia de acţiuni la Apă Canal Nord Vest. Or, noi voiam bani pentru un studiu de fezabilitate pentru introducerea gazului şi pentru asfaltări", spune Bezi.

Dezvoltarea ca pretext

Primarii UDMR au luat partea leului, din care o parte pentru "achiziţie acţiuni la SC Apă Canal Nord Vest SA" (câte 166.519 lei comunele mari, Diosig şi Şimian, şi câte 38.481 lei cele mici), iar restul sumelor pentru cheltuieli care numai dezvoltare nu generează: Buduslău, de pildă, a primit 538.481 lei (inclusiv pentru "totemuri luminoase la intrarea/ieşirea din localităţi"), Cherechiu 478.481 lei (din care 60.000 lei pentru "cotizaţii ADI Nord Vest"), Curtuişeni la fel (din care 65.000 lei pentru "întreţinere spaţii verzi"), Diosig 626.519 lei (cu 380.000 lei pentru "cheltuieli de finanţare" a Primăriei), Paleu peste 400.000 lei (din care 30.000 lei "susţinere culte Biserica reformată Uileacu de Munte" şi 20.000 lei "susţinere culte Biserica ortodoxă Paleu") ş.a.m.d.

Comunele cu edili non-UDMR, ne-membre ADI Nord Vest şi nedeţinătoare de acţiuni la Apă Canal Nord Vest au primit, fără excepţie, doar câte 100.000 lei (Abram pentru "reabilitare şanţuri", Sântandrei pentru "execuţie piste role", Toboliu pentru "extindere reţea alimentare cu apă").

Ce-au făcut?...

Deşi a încercat să afle detalii despre funcţionarea şi relaţiile dintre Apă Canal Nord Vest, ADI Nord Vest şi GAL Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria, BIHOREANUL nu a avut succes. O solicitare a redacţiei înregistrată încă din 12 iulie la ADI Nord Vest, al cărei preşedinte este primarul din Valea lui Mihai, Nyakó József (foto), a primit pe 31 iulie o simulare de răspuns, astfel că în continuare este cu totul neclar ce proiecte a realizat asociaţia, câţi bani a primit de la Consiliul Judeţean şi de la Guvern, pe ce i-a cheltuit şi ce sume a virat firmei.

De altfel, încă din capul locului, edilul s-a arătat deranjat de curiozitatea reporterului, transmițând că ADI Nord Vest este „o persoană juridică de drept privat” și „nu o autoritate sau instituție sau o instituție publică în sensul legii”, prin urmare „nu i se aplică prevederile Legii 544/2001 privind liberalul acces la informațiile de interes public”. Iar asta deși, trebuie subliniat, este formată din instituții publice și finanțată din bani publici.

Totuși, „pentru asigurarea transparenței”, președintele ADI Nord Vest a comunicat câteva generalități despre asociație, singurul răspuns concret dat fiind că prin Legea Bugetului de stat asociația a primit anul trecut de la Guvern 15 milioane lei, iar anul acesta 8 milioane lei. Edilul a omis, însă, tocmai răspunsurile la întrebările esențiale, formulate concret și precis: care au fost proiectele realizate de ADI Bihor Nord Vest până în prezent, ce finanțări a primit până în prezent atât de la Consiliul Județean, cât și de la bugetul de stat și, mai ales, „cum au fost repartizate aceste sume, cui anume și pe ce criterii, pe ani” (inclusiv în ce privește împărțirea celor 8 milioane lei primită anul acesta, pe valori și UAT-uri).

În schimb, fără răspuns a rămas, şi tot din 12 iulie, o cerere similară transmisă GAL, vizând proiectele derulate, fondurile de care a beneficiat şi motivele în baza cărora a virat bani de la Guvern pentru ca primăriile să cumpere acţiuni la operator ori să-i cheltuie în scopuri fără legătură cu dezvoltarea.

... O să!

Singura entitate care a transmis răspunsuri este Apă Canal Nord Vest, sub semnătura directorului general Balogh Ferenc, însă "pe lângă" întrebările formulate. BIHOREANUL a întrebat, de pildă, ce reţele a preluat firma şi în ce stadii de la primării şi ce investiţii a realizat pentru a le moderniza/extinde, precizând câţi kilometri de conducte au fost înlocuiţi/construiţi. În loc de asta, directorul a arătat că, potrivit Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, România are nevoie de investiţii de 24,5 miliarde euro în apă şi canalizare, din care în Bihor ar trebui 845,15 milioane euro, bani pe care, evident, nu îi are nici firma, nici UAT-urile.

Deşi în 2015 promitea investiţii de 50 milioane euro, reprezentantul firmei n-a răspuns concret ce sume a atras până acum, afirmând doar că "a obţinut ajutor financiar nerambursabil prin mai multe proiecte care au avut ca scop întărirea capacităţii instituţionale şi dotarea cu echipamente şi utilaje". De fapt, au existat doar două proiecte modeste: în 2019 firma a derulat împreună cu ADI Nord Vest şi cu o companie de apă din Ungaria un proiect de 267.000 euro pentru achiziţia a trei echipamente mobile de analiză a calităţii apei, iar în martie 2021 a început unul de 4,12 milioane lei pentru a-şi cumpăra buldoexcavator, mini-excavator, un "dispozitiv desfundare ţevi" şi unul de "forare şi instalare ţevi". 

În schimb, Balogh se laudă că "cel mai elocvent contract de finanţare", în valoare de 33,07 milioane lei, a fost semnat în septembrie 2020 cu Ministerul Fondurilor Europene, cu aceşti bani fiind angajate două firme de consultanţă care să elaboreze documentaţia pentru accesarea pe viitor a unor fonduri europene în cuantum neprecizat. "Apă Canal Nord Vest urmează să implementeze un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în toate localităţile membre ADI Nord Vest care au delegat furnizarea serviciilor", a transmis reprezentantul firmei. Cum ar veni, o nouă mega-promisiune, ce-i drept, şi mai atrăgătoare decât cele făcute în trecut...


ACŢIUNI ÎN FAMILIE 
"Niciodată nu vom obţine un leu..."

Edilul comunei Borş, Bátori Géza (foto), susţine că UAT-urile din nordul judeţului au devenit acţionare ale Apă Canal Nord Vest, creată pe structura firmei Apă Canal Borş, deoarece în urmă cu un deceniu Compania de Apă Oradea a refuzat să opereze în localităţile din zonă. Ceea ce, însă, directorul CAO, Ovidiu Gavra, neagă. Acesta spune că firma din Oradea nu putea furniza servicii decât UAT-urilor care ar fi aderat la ADI Aparegio, ceea ce localităţile din nordul judeţului nu au făcut (iar Biharia chiar a ieşit din această asociaţie), iar pe de altă parte că extinderea s-a făcut unde comunităţile au dorit, dând exemplul Paleului, "unde am făcut investiţii de milioane de euro", şi pe al Suplacului de Barcău.

Întrebat de ce Borşul îşi vinde acţiunile tocmai acum, când Apă Canal Nord Vest afirmă că va accesa fonduri europene consistente, Bátori a răspuns că "aşa este mai bine pentru noi, pentru că niciodată nu vom obţine un leu din societatea asta". O adevărată încurajare pentru primarii care cumpără acţiunile, sub motiv că vor avea mai multă putere de decizie în firmă...

DEPUTAT "MEDIATOR" 
"Mă bucur când comunităţile lucrează împreună"

Solicitat de BIHOREANUL să elucideze aportul său la înfiinţarea, organizarea, asigurarea finanţării şi funcţionarea ADI Nord Vest, Apă Canal Nord Vest şi GAL Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria, preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön, a cerut, ca de obicei, să-i fie trimise întrebările prin e-mail, la care, tot ca de obicei, a răspuns eliptic. "Am susţinut totdeauna rezolvarea unor probleme în comun, inclusiv prin asocierea UAT-urilor. Mă bucur când comunităţile locale lucrează împreună", a "lămurit" politicianul contribuţia sa în cele trei entităţi. 

Pe de altă parte, Szabó a precizat că nu a condus reuniunea GAL în care s-au împărţit cele 12 milioane lei primite de la Guvern, ci doar a participat la şedinţă ca invitat. "Informez, mediez şi încurajez ca toţi factorii, inclusiv politici, să-şi dezvolte implicarea în atragerea de dezvoltare pentru Bihor", a transmis preşedintele executiv al UDMR Bihor. Cât despre poziţia faţă de proasta calitate a serviciilor furnizate de firma pe care a "năşit-o", a comentat doar atât: "Orice entitate trebuie să asigure serviciile pentru care a fost creată"...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Bihoreanul ar putea scrie multe pe acest subiect.
Bolojan Gavril Ilie trebuie să fie audiat și să explice, în calitate de președinte al ADI Aparegio, pe ce motive a sta cu mâinile în buzunar când a știut foarte bine ce se pune la cale de către "binomul" Kiss+Odon. Or, te pomenești că mâna în buzunar ținea de cuantumul înțelegerii din 2010 cu liderii maghiarilor locali, care au determinat începerea escrocheriei.
Postat 10 August 2021, 18:27 de KP
Apă Canal Nord Vest S.A. nu deține licență de operare pentru domeniul de activitate declarat.
Tot ce este prezentat în articol reprezintă un mecanism ingineresco-financiar, pus la cale de către fostul președinte UDMR Bihor, Kiss Alexandru, asistat de pupilul său care e actualul deputat Szabo Odon. Toți primarii maghiari mint când spun că aderarea localităților lor la ADI-ul creat în 2010 s-a făcut în contextul neextinderii activității CAO. Afacerea este strict a liderilor UDMR care și-au mințit proprii votanți că e o problemă de preț și eficiență. Bihoreanul ar trebui să insiste pe subiect, pentru că banii luați pe aranjamente politice legale de la bugetul statului, pentru acest operator fără licență legală, au ajuns în bună parte la "actorii" acestei escrocherii. Din surse sigure pot afirma că, dacă doar primarul Borșului (Batory Geza) s-a ales personal cu peste 1.000.000 în largu-i buzunar, atunci precis că unul precum Kiss Sany sau cum e Szabo Odon, au beneficiat de mult mai mult. Din informațiile obținute până acum și care trebuie să determine intervenția imediată a procurorilor DNA, sistemul pentru apă creat de liderii UDMR, fără să facă mare lucru în materie, a consumat fonduri de cca. 30.000.000 Euro până acum. Trebuie mers "pe fir" și văzut care e patrimoniul actual al acestui operator creat ilegal, care au fost costurile directe ori de personal și, scăzând din totalul sumelor atrase din 2010 până acum, constatat că "bonusul" băgat în buzunar de acești escroci însumează multe milioane. De departe, pe lângă "afacerea Keviep" și aceasta e una publică de proporții la nivelul Bihorului.
Postat 10 August 2021, 18:21 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2484 RON
  • 1 EUR = 4.947 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON