Puturoasa noastră ANI

Alintată odinioară "draga noastră ANI" de Băsescu şi ministrul Monica Macovei, Agenţia Naţională de Integritate a devenit, din sperietoare pentru politicieni cu averi ilicite şi cu mari conflicte de interese, o moară de măcinat praf. O caricatură.

Zilele trecute, primarul comunei Tinca a demonstrat decăderea ANI, care în 2019 îl declara în incompatibilitate pentru că în mandatul 2012-2016 a fost şi "administrator în cadrul unei societăţi comerciale". Deşi omul explicase inspectorilor de integritate că respectiva firmă, înfiinţată în 2006 pentru a-şi face o fermă agricolă, nu avusese absolut nicio activitate, necum afaceri cu Primăria ori alte instituţii de stat, au trecut 3 ani până ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să anuleze raportul de evaluare al ANI.

În ultimii ani în Bihor au fost zeci de cazuri pe care le pot cataloga fără ezitare ca abuzuri strigătoare şi "gherle" comise de această instituţie. Tot în 2019, un consilier din Gepiu a fost "prins" în conflict de interese pentru că Primăria comunei cumpărase de la benzinăria sa carburanţi de 70.000 lei. N-a contat nici că preţul era cel mai mic din zonă, nici că de la aceeaşi staţie cumpărau, din acelaşi motiv, şi alte primării, nici măcar că achiziţiile începuseră înainte ca omul să fi fost ales consilier, deci fără să-şi fi folosit funcţia publică. "În vecii vecilor nu o să mă mai pună cineva pe o listă. Dracu’ ştie de ce am acceptat să fiu consilier", a răbufnit respectivul când l-am chestionat despre ilegalitatea comisă.

Altă speţă similară datează din decembrie anul trecut, când ANI l-a declarat "în conflict de interese" pe un fost primar din Avram Iancu pentru că "a semnat o serie de acte care au produs un folos material pentru soţia sa". De fapt, iscălise acte pur formale pentru ca soţia să încaseze câteva sute de lei lunar indemnizaţie pentru copilul nenorocit, cu handicap grav.

Dacă ANI e necruţătoare cu plevuşca rurală, în schimb pentru marii rechini efectiv nu există. N-a prins niciun ministru, niciun şef de companie naţională, niciun primar de municipiu ori preşedinte de judeţ. Din 2019, când am dezvăluit uriaşa avere a şefului Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor (9 terenuri, 2 case, plus conturi bancare, în valoare de peste 1,5 milioane euro şi obţinute, chipurile, din lefurile de bugetar), iar BIHOREANUL i-a solicitat o cercetare, ANI a băgat cererea la sertar, să uite toţi de chestiune.

ANI trebuie urgent reformată şi obligată la indicatori de performanţă, aşa încât să vadă tocmai marile averi şi marile conflicte de interese, nu guvizii de prin sate. De pildă, să cerceteze anual un număr minim de miniştri în funcţie şi unul minim în primii 2-4-6 ani după încetarea mandatelor, la fel şi în cazul ştabilor din agenţii naţionale, al primarilor de municipii şi al baronilor judeţeni. Altfel, rămâne încă o instituţie fără alt sens în afara celui de a toca ea însăşi un munte de bani fără niciun folos, fără pic de integritate.