A trecut mai bine de o lună de la termenul limită până la care procurorii şi judecătorii din Bihor erau obligaţi să-şi facă publice lefurile şi averile acumulate pe anul trecut, ca de altfel toţi demnitarii, parlamentarii ori funcţionarii publici. Un examen de transparenţă menit să le demonstreze integritatea, dar pe care l-au trecut, până pe 31 iulie, doar 7 judecători, 2 asistenţi judiciari şi un singur procuror...
De ce îşi ţin magistraţii averile la secret? Poate pentru că, în acest fel, nu se observă că plouă cu bani peste ei. Şi nu e vorba doar de salariile babane, ci și de venituri imense obţinute de pe urma proceselor pornite pentru recuperarea a tot soiul de sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi băneşti de care ar fi fost privaţi pe nedrept. BIHOREANUL a aflat că sumele sunt de-a dreptul năucitoare, totalul depăşind 35 milioane de lei...
Spor la procese
La începutul acestui an, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a dezvăluit că Ministerul pe care îl conduce trebuie să plătească în perioada 2020-2024 aproximativ 390 milioane euro pentru drepturile salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporurile. „Legi necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea a tot felul de sporuri, lămuriri de dispozitiv, dobânzi sau penalizări. Aceste hotărâri s-au rulat precum un bulgăre de zăpadă”, se plângea Predoiu.
La ce se referea ministrul? La numeroasele acte normative care de-a lungul anilor s-au tot schimbat, iar diverse guverne au refuzat să le pună în aplicare, astfel încât, la fel ca alţi bugetari, magistraţii au deschis în toată ţara procese pentru a obliga statul la plata sumelor. În timp ce alte categorii de bugetari, cum sunt poliţiştii sau pompierii, îşi câştigă greu sau chiar deloc procesele deschise pentru drepturi salariale, magistraţii şi-au dat întotdeauna dreptate unii altora. Indiferent că a fost vorba de sporuri pentru vechime în muncă, de conducere, de specializare, de periculozitate (15%), confidenţialitate (5%), fidelitate, de solicitare neuropsihică (50%), de „anticorupţie” (40%, prin asimilarea cu procurorii DIICOT şi DNA), de executări penale şi civile (10%)...
Şi asta nu e tot. Magistraţii au mai deschis procese şi pentru actualizarea VRS (Valoarea de Referinţă Sectorială, reprezentând baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiilor lunare şi a salariilor), pentru indexări (de 5%, 2% şi 11% faţă de inflaţie), pentru decontarea transportului şi diurnă pentru cei detaşaţi care fac naveta la locul de muncă, prime de concediu, tichete de masă, stimulente. Iar lista nici măcar nu este completă. Unii au cerut - și au și obținut - bani chiar și pentru creșa copiilor! Şi au câştigat.
Mai mult ca salariile
Doar pe rolul Tribunalului Bihor, în ultimii 10 ani, s-au judecat 124 procese vizând drepturi salariale ale personalului din Justiţie, iar la nivelul întregii ţări numărul acestora este de 10 ori mai mare. Adunate, verdictele pronunţate vizează sume uriaşe.
Judecătoarea Gabriela Ţarcă, de pildă, de la Curtea de Apel Oradea, a încasat anul trecut peste 230.000 lei pe lângă salariile care, şi acelea, sunt consistente, de peste 200.000 lei. Asta, potrivit declaraţiei de avere pe 2020 a soţului ei, Radu Ţarcă, fostul prorector al Universităţii, căci declaraţia judecătoarei nu este postată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Spre deosebire de cea a judecătorului Dorel Bochiş, de la Tribunalul Bihor, care şi-a trimis-o deja şi care a menţionat că a încasat anul trecut, doar din procese, 509.178 lei, pe lângă salarii de 167.544 lei.
În treacăt fie spus, doar 7 judecători din Bihor şi-au actualizat declaraţiile de avere. Iar dintre procurori, unul singur, Diana Văsuţ, de la Parchetul Beiuş, proaspăt intrată în magistratură din rândul avocaţilor, la care se mai adaugă şi doi asistenţi judiciari de la Tribunalul Bihor.
Eşalonat
În total, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Justiţiei la solicitarea BIHOREANULUI, în 2019 Tribunalul Bihor - ordonator de credite şi pentru judecătoriile din judeţ - a plătit doar un procent de 5% din sumele obţinute de judecători în instanţe, invocând Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2019, care eşalonează plata acestora pe o perioadă de 4 ani. Suma se ridică la 720.631 lei, urmând ca în perioada 2020-2023 să achite restul de 8.130.000 lei.
La Curtea de Apel Oradea, anul trecut, judecătorii au încasat nu mai puțin de 10.268.548 lei, iar pentru următorii 4 ani au mai rămas de plătit încă 10.471.577 lei.
În cazul procurorilor, sumele sunt oarecum mai mici. Parchetul Bihor a plătit anul trecut 701.322 lei, iar în perioada 2020-2023 va achita 3.997.612 lei. În cazul procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Oradea, instituţia a achitat anul trecut drepturi salariale restante în valoare de 288.336, iar în următorii ani va mai plăti alţi 947.274 lei.
Totalul este uriaş, depăşind 35 milioane lei, şi ar putea creşte, în condiţiile în care magistraţii continuă să deschidă noi procese, individual sau în grup, inclusiv pentru dobânzi şi penalităţi generate de neplata la timp a sumelor obţinute prin titluri executorii. Bani care vor fi încasaţi, practic, de o mână de oameni, mai exact de 55 procurori şi 133 judecători. Doar pentru că ei sunt cei care împart legea...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.