URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 02 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum ceva ani s-a făcut o analiză a calificării pe care o aveau slujbașii CNAIR, pentru că lumea era intrigată de ce nu se mișcă lucrurile în atât de sensibilul domeniu al construirii de autostrăzi. S-a constatat că mare parte dintre cei care luau salariile pe acolo erau ori absolvenți de teologie, ori profesori de română.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Vă mai amintiți bancul care circulă tot la patru ani, cu alegerile care în România se fac doar pentru a stabili cu cine guvernează UDMR? În Bihor e pe cale să apară altul: alegerile se fac ca să se știe pe cine a bătut Bolojan.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
23 Septembrie 2017, 10:05

Oradea ieri, Oradea azi: Istoria Spitalului Militar

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1731. Mănăstire nouă în Olosig

În secolul al XIV-lea, la intervale scurte, în Italia, Franţa şi Spania a fost înfiinţat ordinul călugăresc franciscan. Era o grupare "observantă", care s-a situat de partea săracilor, oferindu-le sprijin în lumea politică şi în societate.

În Oradea, călugării care purtau rasa monahală simplă de culoare maro au fost semnalaţi în secolul al XVIII-lea. În anul 1725, şi-au exprimat intenţia ridicării unei biserici şi a unei mănăstiri undeva pe malul Crişului. Au primit ca donaţie în 1727, de la episcopul orădean Emericus Csáky, un teren de la marginea localităţii Olosig, lângă strada principală şi în vecinătatea pârâului Paris.

Clădirea mănăstirii a fost construită repede, fiind finalizată în 1731, în timp ce piatra de temelie a bisericii a fost pusă un an mai târziu, lăcaşul fiind terminat abia în 1748. Clădirea mănăstirii a avut, iniţial, doar parter, iar etajarea s-a făcut cândva în jurul anului 1800. Imobilul a fost construit în jurul unei curţi interioare. Având o arhitectură sobră, acesta este împărţit în trei aripi. Faţada principală este îndreptată către strada Dunării şi e slab decorată, doar în stânga şi dreapta ferestrei de deasupra intrării existând două statui antropomorfe.

2017. Spital cu vechime

Ordinul călugăresc al franciscanilor a fost desfiinţat în urma unui decret emis de împăratul Iosif al II-lea al Austriei (imperiu din care Oradea făcea parte) în 1782. Aceeaşi soartă au avut-o toate ordinele călugăreşti şi mănăstirile ce nu prestau activităţi educaţionale sau de ocrotire socială. Imediat, s-a trecut la secularizarea patrimoniului tuturor acestor entităţi.

Franciscanii orădeni au fost obligaţi să părăsească oraşul până în 1788, iar clădirea mănăstirii şi biserica au rămas nefolosite. Edificiul a fost cedat armatei, care a înfiinţat în mănăstire o şcoală militară şi apoi un spital. Deasupra intrării, în secolul al XIX-lea se putea citi inscripţia "Spital militar chezaro-crăiesc".

După 1918, locul său a fost luat de Spitalul Militar Român. Şi în zilele noastre, fostul sediu al franciscanilor este tot spital. Instituţia actuală a fost înfiinţată în 1945, cu medici de la Cernăuţi, începând să funcţioneze cu medici proprii în 1973. Având în total 235 de paturi, Spitalul Clinic de Urgenţă "Avram Iancu" cuprinde trei secţii principale: Medicină internă, Cardiologie şi Chirurgie generală. Pe lângă acestea, există un ambulatoriu specializat în mai multe domenii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
o poveste frumoasa si elegant scrisa.
foarte frumos scris articolul, mi-a facut placere sa-l citesc. as fi vrut sa aflu ce performante medicale au avut dr de la spitalul militar, in cazul in care s-au remarcat pe plan national sau regional. multumesc.
Postat 23 Septembrie 2017, 15:33 de roger
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6361 RON
  • 1 EUR = 4.9759 RON
  • 1 HUF = 0.0127 RON