URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
01 Mai 2017, 10:34

Oradea ieri, Oradea azi: Cum s-a transformat în timp Parcul Traian

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1728. Olosigul în reconstrucţie

La începutul secolului al XVIII-lea, Oradea era în tranziţie, revenindu-şi după luptele de cucerire a Cetăţii de către habsburgi, în dauna turcilor, care o ocupaseră. Una dintre zonele cu cele mai mari transformări a fost Olosigul, care se întindea pe malul drept al Crişului, pe sub viile de pe deal. În Evul Mediu, Olosigul era cunoscut drept Satul Latinilor deoarece aici se aşezaseră numeroşi italieni, care au edificat o cetate, între actualul Pod Dacia şi pasarela Intelectualilor.

După 1700, când a dispărut fortăreaţa, Olosigul a devenit centru politico-administrativ, au apărut străzi noi şi a început edificarea unor construcţii în stil baroc, prima fiind biserica Sfânta Brigitta, astăzi Biserica ortodoxă Sfânta Treime din Parcul Traian nr. 13, terminată în anul 1700 şi refăcută în 1722.

În timpul episcopului romano-catolic Emericus Csáky a fost ridicată Casa Comitatului (1728), care în prezent adăposteşte Prefectura şi Consiliul Judeţean. Ulterior, fiindcă la sediul Comitatului se oficiau şi actele de judecată, lângă această clădire a fost construit şi penitenciarul (1852). La acel moment, al jumătăţii secolului XIX, în jurul acestor imobile se afla o zonă de case, unele cu grădini generoase.

2017. Piaţă cu nume de parc

Transformarea Parcului Traian în modul în care arată în prezent a continuat după unificarea localităţilor ce au format Oradea (Velenţa, Olosig, Oraşul Nou şi Subcetate), procesul fiind derulat între anii 1849 şi 1860.

Cum oraşul extins avea nevoie de un centru juridic pe măsură, în anul 1898 era ridicat impunătorul Palat al Justiţiei. În apropierea acestuia a fost construit în 1909 sediul Baroului, iar cu doi ani înaintea începerii Primului Război Mondial, în 1912, era finalizat Palatul Băncii Austro-Ungare, acum sediul BNR.

Între aceste clădiri administrative şi judecătoreşti s-a remarcat cafeneaua Müller, care din 1868 servea ca loc de adunare a ziariştilor şi scriitorilor. În prezent, clădirea găzduieşte Muzeul Ady Endre, iar la subsol un restaurant.

Piaţa a purtat în timp mai multe denumiri, între care Tisza Kálmán (orădean care a fost prim-ministru al Ungariei) şi Lenin. După perioada stalinistă, locul a primit impropriul nume de Parcul Traian, păstrându-şi rolul de centru administrativ şi juridic consolidat de-a lungul a trei secole. În 2014, Primăria a lansat ideea pietonalizării parţiale a zonei, rămasă deocamdată ca perspectivă fără un termen clar stabilit.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON