Oradea ieri, Oradea azi: Cum a apărut şi cum s-a extins canalizarea în oraş

1924. În canale şi conducte

Pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al orădenilor de la începutul secolului XX, autorităţile au creat, apoi au extins serviciile publice şi au modernizat spaţiul public. Canalizarea a fost una dintre ele, iar în primii ani interbelici ea se realiza după sistem divizionar. Astfel, apele de ploaie se scurgeau în Crişul Repede şi în pârâurile Peţa şi Paris, ultimul fiind canalizat în zona străzilor George Enescu şi Magheru în anul 1913 (foto).

De altfel, atunci s-au realizat principalele lucrări de canalizare în oraş, în valoare de peste 2 milioane de coroane austro-ungare. Materiile fecale ajungeau în două canale mari construite de-a lungul Crişului. Apele cu reziduuri astfel adunate erau colectate pe un teren în marginea oraşului, unde erau filtrate pe un strat gros de pietriş. Lichidele purificate erau scoase cu ajutorul unor pompe şi folosite peste vară pentru irigarea a 35 de hectare de grădini de zarzavat.

Până în anul 1924, în oraş s-au construit 41.400 metri liniari de canale pentru scurgerea materiilor fecale şi 391.284 metri liniari pentru captarea apei de ploaie.

Cea mai mare parte a oraşului era canalizată în acel moment, însă reţeaua nu s-a mai extins în cartierele noi, precum Ioşia.

2022. Reţea complexă

Sistemul de canalizare al Oradiei a fost introdus cu întârziere în cartierele apărute în perioada interbelică şi postbelică. Mulţi ani de zile, locuitorii din Ioşia, Dorobanţilor, Oncea, Seleuş, Episcopia nu au avut parte de canalizare de niciun fel, iar străzile erau greu practicabile după ploi. În perioada comunistă, reţeaua a fost extinsă, inclusiv pentru a deservi noile cartiere de blocuri, şcolile, dar şi platforma industrială de pe Şoseaua Borşului.

După anul 2000, reţelele de canalizare au apărut pe o bună parte din străzile cartierelor vechi, dar şi astăzi încă există zone rezidenţiale, în special cele noi, care aşteaptă aceste utilităţi. În prezent, reţeaua de canalizare este gestionată de Compania de Apă Oradea, cea pluvială măsurând 331 kilometri, iar cea menajeră 412 kilometri. Apele uzate menajere sunt pompate cu ajutorul a 10 staţii, totodată funcţionând 5 staţii de pompare a apelor pluviale.

CAO administrează şi staţia de epurare de la marginea vestică a municipiului, care preia apele uzate menajere şi industriale din oraş şi, după ce le curăţă, le deversează în Crişul Repede.