Oradea ieri, Oradea azi: Casa Vágó

1905. În epoca Secessionului

Clădirea de pe strada Traian Moşoiu nr. 14 atrage atenţia prin formele specifice artei din 1900 în regiune, cu detalii Secession. Cunoscută drept Casa Vágó, este prima clădire realizată de fraţii Vágó László şi József în Oradea.

Conform unui studiu al istoricului Mircea Paşca despre cei doi arhitecţi orădeni, clădirea a fost terminată în 1905, proprietar fiind Weinberger Lajos, director al morii Emilia.

Imobilul, construit la stradă, cu o curte interioară, se aseamănă unora din Budapesta proiectate tot de Vágó, dar şi cu unul din Subotica, faţada fiind influenţată de Secessionul vienez, căruia i-au fost adăugate elemente de artă populară în ornamentaţia interioară, pe streaşină, burlane şi jardinierele ferestrelor.

Organizarea sa este de tip vilă: are un demisol înalt, parter - cu sufragerie, camera domnilor, salon şi fumoar, respectiv etaj - cu dormitoare şi camere de serviciu.

Încăperile sunt organizate în jurul unui hol central pe două niveluri, caz singular în oraş.

Pe faţadă, demisolul este placat cu marmură roz, iar intrarea, aflată în stânga, este dominată de o arcadă. Ferestrele parterului sunt arcuite în partea superioară, iar pe etaj, în mijloc, se găseşte un bovindou, flancat de două perechi de ferestre.

2022. Pentru turism

Deşi puţine, decoraţiile faţadei dinspre stradă sunt deosebite.

Deasupra intrării este reliefat un arbore, probabil "arborele vieţii", iar deasupra ferestrei corespunzătoare mansardei se găseşte un chenar cu textul "ÉPULT MCMV" (construit 1905), flancat de două reprezentări antropomorfe.

Interiorul este şi el inspirat din natură şi folclor, uşile şi ferestrele, inclusiv scara din lemn sunt decorate cu linii ondulate, cercuri, inimi şi frunze, cu un paviment de hol cu forme geometrice de asemenea specific perioadei de maturitate a fabricilor locale de materiale de construcţii.

Ultima renovare a faţadei s-a făcut în anii 2000, în prezent clădirea fiind nelocuită. Faţada dinspre curte a fost modificată, iar elemente precum vitraliile decorate cu flori, frunze, arbori şi păsări au dispărut în timp.

Profitând de potenţialul de vad comercial al zonei, proprietarii clădirii, propuse pentru clasare ca monument istoric, au obţinut recent aviz de oportunitate pentru restaurarea sa integrală şi amenajarea podului, cu schimbarea destinaţiei în hotel cu restaurant.

Totodată, clădirile parazitare aflate în curte ar urma să fie desfiinţate şi înlocuite cu un al doilea corp de clădire cu parter şi un etaj, tot cu spaţii de cazare.